Agenția FRA a emis un raport prin care avertizează Uniunea Europeană cu privire la riscurile asociate utilizării tehnologiilor de identificare biometrică bazate pe inteligență artificială. Analiza pune accent pe lipsa de transparență și pe necesitatea unor reglementări clare pentru a proteja cetățenii. Sirpa Rautio, directoarea FRA, subliniază că identificările inexacte sau părtinitoare pot avea consecințe grave pentru indivizi, afectând modul în care aceștia își exercită drepturile în spațiul public.
Studiul FRA s-a concentrat pe tehnicile de identificare facială și vocală utilizate în șapte state membre: Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia și Olanda. Deși tehnologia este recunoscută ca fiind un instrument util în combaterea criminalității sau în localizarea persoanelor dispărute, experții alertează la pericole. David Reichel, șeful departamentului Date și Digital de la FRA, explică faptul că legile actuale din statele membre nu sunt suficient de bine conturate pentru a reglementa utilizarea inteligenței artificiale.
Raportul evidențiază faptul că unele țări nu au stabilit încă cadrele normative sau autoritățile de supraveghere necesare pentru gestionarea acestor sisteme. Deși există anumite garanții legale, aplicarea lor este inegală între statele europene, ceea ce generează niveluri diferite de protecție a drepturilor fundamentale. David Reichel notează că lipsa de transparență privind tehnicile și modul de utilizare a acestora este o problemă majoră, chiar dacă uneori există motive pentru secretomanie în operațiunile polițienești.
Sondajele realizate de FRA indică o îngrijorare profundă în rândul cetățenilor cu privire la limitele legale ale acestor sisteme. Aproximativ 37% dintre respondenți se tem că datele colectate ar putea fi utilizate în scopuri neautorizate, în timp ce 29% consideră că prezența acestor tehnici îi poate descuraja să participe la demonstrații. Această situație este numită de FRA ca un „efect de descurajare asupra libertăților democratice”, afectând participarea la întâlniri publice.
Există riscul ca algoritmii prost concepuți să ducă la discriminare și erori de identificare, în special pentru femei, minorități etnice, copii și vârstnici. Aceste erori pot declanșa verificări nejustificate de către poliție sau chiar acuzații false împotriva cetățenilor. FRA solicită implementarea unor garanții stricte în legislația națională, care să limiteze utilizarea la sarcini specifice, precum prevenirea amenințărilor la adresa vieții sau răspunsul la atacuri teroriste, interzicând monitorizarea demonstrațiilor pașnice.
Regulamentul european privind Inteligența Artificială stabilește deja un cadru general, interzicând în principiu identificarea biometrică la distanță, în timp real, în locuri publice în scopuri polițienești. Această reglementare europeană urmărește să echilibreze necesitatea siguranței publice cu protecția vieții private. Totuși, implementarea efectivă și supravegherea acestui cadru rămân provocări majore pentru autoritățile naționale din cadrul Uniunii Europene.
