Negocierile pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene, care va acoperi perioada 2028–2034, au început la Bruxelles, punând în pericol finanțările destinate agriculturii. Oficialii europeni stabilesc în prezent sumele care vor fi direcționate către subvenții, modernizarea fermelor, dezvoltarea rurală și sistemele de irigații. Această decizie este critică pentru sectorul agroalimentar, având în vedere că acesta asigură 40 de milioane de locuri de muncă și numără 10 milioane de fermieri la nivel european.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a emis un avertisment privind impactul drastic al noilor propuneri asupra economiei românești. Conform estimărilor asociației, România riscă o scădere a finanțării pentru agricultură de peste 5,1 miliarde de euro, valoare care ar putea atinge 6,5 miliarde de euro într-un scenariu extins. Acest deficit ar putea duce la pierderea a între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă și la o scădere a circulației banilor în economiile locale de până la 1 miliard de euro anual.
Comisia Europeană propune o schimbare structurală prin integrarea finanțării agriculturii într-un cadru bugetar mai larg, de aproximativ 865 de miliarde de euro. În această propunere, se prevăd 293,7 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și o rezervă de 6,3 miliarde de euro pentru situații de criză. Totuși, organizațiile de agricultori solicită un buget distinct de cel puțin 443 de miliarde de euro, avertizând că propunerile actuale ar putea înjumătăți subvențiile disponibile.
Impactul asupra fermierilor individuali ar putea fi semnificativ, în special în ceea ce privește plățile directe pe hectar. AAC avertizează că plata medie ar putea scădea la aproximativ 110 euro/hectar, de la nivelul actual de 221 euro/hectar. Asociația precizează că s-ar putea ajunge la o reducere de 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I – APIA și o scădere și mai drastică a fondurilor pentru investiții prin Pilonul II – AFIR.
Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a declarat că bătălia pentru viitorul buget european este și bătălia pentru banii României. El a subliniat necesitatea ca oficialii români să fie bine reprezentați la masa negocierilor pentru a proteja fondurile de coeziune și resursele destinate agriculturii. Sumele propuse de Comisia Europeană nu sunt definitive, deoarece bugetul multianual trebuie negociat între statele membre și Parlamentul European.
Procesul de stabilire a bugetului Uniunii Europene are loc într-un context de presiune politică, liderii europeni negocriind aceste sume în contextul alegerilor din 2027. Încleștarea între liderii UE pe tema bugetului a început deja la summitul de la Bruxelles, fiind un punct central de dispută pentru viitorul stabilității financiare a blocului european și al priorităților naționale ale fiecărui stat membru.
