Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că România se confruntă cu riscul de a primi sume mai mici de la Uniunea Europeană în perioada 2028-2034. Această situație este cauzată de noile propuneri privind bugetul european, prezentate de Președinția irlandeză a Consiliului UE. Propunerea actuală vizează un buget de 1.622 de miliarde de euro, la prețurile din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de 8% față de planul inițial al Comisiei Europene, echivalând cu o reducere de 141 de miliarde de euro.
Impactul acestor decizii asupra infrastructurii și dezvoltării din România este considerat critic de Victor Negrescu. Din momentul integrării, aproximativ 6 din 10 investiții publice din țară au fost finanțate prin fonduri europene, acoperind drumuri, școli, spitale și agricultură. Eurodeputatul subliniază că în sectorul agricol, pragul minim pentru sprijinul mediu pe hectar ar putea scădea de la 130 la 90 de euro, ceea ce ar putea crea dezechilibre între fermierii din statele membre și ar necesita un buget distinct pentru dezvoltarea rurală.
Sectorul educației și cel al sănătății sunt, de asemenea, amenințate de aceste constrângeri bugetare. Programul Erasmus+ ar putea pierde 1,66 miliarde de euro față de propunerea Comisiei Europene și peste 8 miliarde de euro față de cerințele Parlamentului European, afectând mobilitatea tinerilor. În ceea ce privește sănătatea, finanțarea comună pentru biotehnologie și agricultură este redusă cu aproape 3 miliarde de euro, fără a exista o alocare protejată pentru programe precum EU4Health sau garanția celor 20 de miliarde de euro pentru planurile naționale.
Digitalizarea și securitatea sunt alte domenii care ar putea suferi pierderi financiare semnificative. Finanțarea pentru inteligență artificială și digitalizare ar putea scădea cu peste 7 miliarde de euro, o reducere de 13% față de propunerea Comisiei Europene. În plus, fondurile destinate protecției civile și urgențelor sanitare ar putea scădea cu 35%, în timp ce cele pentru solidaritatea în caz de dezastre ar putea fi reduse cu aproximativ 55%, ceea ce pune sub semnul întrebării capacitatea de răspuns la incidente majore.
Victor Negrescu a subliniat că România are nevoie de un guvern cu puteri depline și o majoritate parlamentară stabilă pentru a negocia eficient aceste resurse. El a menționat că mecanismul de protecție de 80% nu garantează menținerea alocărilor actuale, existând riscul ca România să primească mai puțini bani. De asemenea, eurodeputatul a semnalat lipsa unor alocări dedicate pentru hubul de securitate la Marea Neagră sau pentru locuințe accesibile, solicitând o voce puternică la masa negocierilor europene.
Procesul de negociere a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene este un moment decisiv pentru stabilitatea economică a statelor membre. Deciziile care vor fi adoptate până la finalul anului vor influența direcția dezvoltării europene până în anul 2034. În acest context, capacitatea de a proteja fondurile pentru coeziune și dezvoltarea rurală va determina nivelul de modernizare al infrastructurii și al serviciilor publice în regiunile mai puțin dezvoltate ale Europei.
