Agenția Europeană de Mediu (AEM) avertizează că Europa riscă să își piardă avantajul economic până în anul 2040 dacă își epuizează resursele naturale. Într-un raport recent, agenția subliniază că continentul se confruntă cu provocări majore legate de disponibilitatea limitată a terenurilor și a resurselor naturale. Această situație apare pe fondul unui nivel ridicat al consumului și al dependenței de surse externe pentru aprovizionarea cu energie și materii prime critice (MPC).
Disputa privind bugetul UE pentru perioada 2028–2034 aduce la suprafață tensiuni privind finanțarea tranziției industriale. Parlamentul European solicită 584,3 miliarde de euro pentru capitolul „Competitivitate, prosperitate și securitate”, o sumă cu 62,1 miliarde de euro peste propunerea Comisiei. Eurodeputații cer, de asemenea, o suplimentare de 26,6 miliarde de euro pentru Fondul european pentru competitivitate, insistând pe finanțări distincte pentru acțiunile de mediu și climă.
În contrast, președinția irlandeză propune o reducere semnificativă a bugetului, cu 141 de miliarde de euro față de oferta inițială a Comisiei. Această măsură ar implica tăieri care ar afecta direct domeniile cercetării, climatului, transportului curat și rețelelor energetice. AEM avertizează că fără investiții masive în economia circulară, continentul ar putea să „sărăcească” industrial, pierzând capacitatea de a concura eficient pe piața globală.
Dependența de energie rămâne un punct vulnerabil, exemplificat de perturbările livrărilor de gaze cauzate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Această situație a generat costuri macroeconomice substanțiale, inclusiv creșterea inflației și reducerea puterii de cumpărare a gospodăriilor din întreaga Uniune Europeană. În prezent, companiile europene plătesc prețuri la energie mai mari decât principalii lor concurenți nonUE, ceea ce afectează deciziile de investiții și competitivitatea industrială.
AEM propune șase direcții de acțiune, printre care extinderea economiei circulare și investițiile în adaptarea la schimbările climatice. O altă prioritate vizează dezvoltarea capacităților în domeniul inteligenței artificiale, al calculului informatic și al biotehnologiilor de nouă generație. Prin specializarea pe segmente cu valoare adăugată ridicată, Europa ar putea evita concurența directă bazată pe costuri cu Statele Unite și China, bazându-se pe excelență științifică.
Discuțiile privind bugetul multianual al Uniunii Europene sunt esențiale pentru stabilitatea economică a statelor membre. Aceste negocieri determină modul în care vor fi alocate fondurile pentru infrastructură, cercetare și reziliență climatică. Deciziile luate în cadrul acestui proces vor influența direct capacitatea industriei europene de a naviga tranziția verde și de a menține securitatea energetică în fața volatilității piețelor globale.
