Europa trebuie să devină un producător de tehnologie de inteligență artificială pentru a-și păstra autonomia și pentru a asigura un nivel de trai stabil. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că actualul model de import de tehnologie din Statele Unite pune în pericol stabilitatea economică a continentului. Dependența de furnizori externi ar putea crea o vulnerabilitate majoră în cazul în care accesul la aceste resurle ar fi limitat.
În cadrul unui discurs susținut la Viena, Christine Lagarde a explicat faptul că inteligența artificială va deveni parte integrantă din funcționarea societății. Aceasta va verifica mărfurile la frontieră, va coordona circulația trenurilor, va monitoriza pacienții în spitale sau va procesa plățile în cadrul băncilor. În acest scenariu, o modificare a condițiilor de acces la tehnologie ar afecta toate sectoarele economice simultan, oferind un tip de pârghie de influență pe care niciun partener comercial nu l-a avut vreodată asupra Europei.
Pentru a evita aceste riscuri, președinta BCE propune dezvoltarea unei capacități europene de calcul și procesare mult mai robuste. Dacă este implementată rapid, inteligența artificială ar putea crește productivitatea cu până la 4% într-un interval de zece ani. Europa are nevoie de modele de inteligență artificială suficient de bune pentru majoritatea sarcinilor, care să ruleze pe o infrastructură locală, astfel încînd amenințarea unei eventuale întreruperi a accesului să își piardă din forță.
În prezent, Europa dispune de o capacitate insuficientă de centre de date pentru a-și acoperi propria cerere. Conform declarațiilor lui Lagarde, în ritmul actual, acest deficit este estimat să crească de peste șase ori în următorul deceniu. Pe măsură ce companiile europene importă tehnologia, ele devin vulnerabile în fața eventualelor negocieri privind tarifele vamale sau taxele digitale, deoarece accesul la tehnologie poate fi folosit ca instrument de presiune.
Situația este complicată de faptul că fondurile europene de pensii investesc masiv în acțiunile companiilor tehnologice americane. O eventuală corecție a piețelor de capital ar putea afecta direct economiile europenilor. În paralel, boom-ul de investiții în centre de date din Statele Unite împinge în sus costurile de finanțare pentru ceilalți participanți de pe piață, deoarece companiile americane ajung să se împrumute și pe piețele europene.
Această preocupare privind autonomia strategică reflectă o tendință mai largă de reevaluare a poziției europene în fața marilor puteri. În contextul în care marile economii își recalibrează rolurile geopolitice, capacitatea de a nu depinde de tehnologii externe devine o prioritate de securitate. Europa se află într-un moment critic în care deciziile privind infrastructura de calcul și dezvoltarea propriilor modele de inteligență artificială vor determina autonomia sa pe termen lung.
