Avocatul general Athanasios Rantos a prezentat joi, 22 octombrie, concluzii prin care susține validitatea cadrului european privind contribuția temporară de solidaritate. Această măsură a fost introdusă pentru a taxa profiturile extraordinare obținute de companiile din sectorul combustibililor fosili în timpul crizei energetice din perioada 2022–2023. Concluziile sale, prezentate la Curtea de Justiție a UE, vizează trei dosare distincte provenite din Belgia, Irlanda și Italia, oferind interpretări asupra legalității acestor taxe naționale.
Regulamentul european prevede ca companiile să plătească cel puțin 33% din partea profitului impozabil care depășește cu 20% media de referință. Această medie este calculată pe baza exercițiilor din perioada 2018–2021, iar contribuția vizează anii 2022 și/sau 2023. Athanasios Rantos susține că utilizarea procedurii de urgență a fost corectă, permițând Consiliului să decidă cu majoritate calificată. El subliniază că mecanismul este un răspuns temporar la criză, nu o tentativă de armonizare fiscală durabilă.
În ceea ce privește dosarul irlandez, avocatul general consideră că aplicarea legii din 2023 asupra profiturilor din 2022 este justificată. Deși legea are un caracter retroactiv, Rantos menționează că interesul general și respectarea încrederii legitime susțin această abordare, mai ales că aplicarea pentru 2022 fusese anunțată înainte de încheierea anului. De asemenea, el nu consideră ilegale cota de 75% pe profitul excedentar sau excluderea pierderilor anterioare anului 2018 din calculul contribuției, deoarece pierderile rămân deductibile la impozitul obișnuit.
În cazul Belgiei, Athanasios Rantos argumentează că contribuția calculată pe cantitățile de petrol nu reprezintă o taxă vamală, chiar dacă produsul este importat. El precizează că obligația nu apare ca urmare a trecerii frontierei, dar subliniază că tratamentul fiscal nu trebuie să discrimineze importurile. În dosarul italian, analiza vizează posibilitatea statelor de a taxa și alte întreprinderi din afara sectoarelor menționate în regulament. Statele își păstrează competențele, însă trebuie să respecte dreptul UE și să mențină echivalența măsurii pentru sectoarele europene vizate.
Mecanismul de contribuție de solidaritate a fost adoptat în octombrie 2022, ca răspuns la creșterea prețurilor la energie după invazia Rusiei în Ucraina. Scopul colectării acestor fonduri era finanțarea sprijinului pentru consumatorii afectați de costurile ridicate și implementarea altor măsuri de atenuare a crizei. Companiile din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor au fost cele vizate direct de acest cadru de intervenție de urgență la nivel european.
Deși aceste concluzii sunt importante pentru interpretarea dreptului european, ele nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție. Judecătorii vor pronunța hotărârile în cele trei dosare ulterior, iar instanțele naționale vor aplica aceste decizii în litigiile lor. Este important de precizat că aceste proceduri nu soluționează litigii românești și nu stabilesc sume de bani care ar trebui plătite sau restituite companiilor din România.