Banca Centrală Europeană a lansat sistemul Pontes, o inițiativă care utilizează tehnologia blockchain pentru a integra activele digitale în infrastructura oficială a sistemului financiar. Această mișcare, anunțată pe 21 septembrie, vizează decontarea tranzacțiilor prin utilizarea monedei băncilor centrale, oferind promisiunea unor procese mai rapide și costuri reduse. Pentru România, impactul nu va fi unul imediat, însă efectele vor fi resimțite ulterior prin intermediul băncilor și al fluxurilor comerciale conectate la zona euro, explică Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.
Sistemul Pontes se bazează pe tehnologia de registru distribuit (DLT) și permite utilizarea tokenurilor digitale pentru a lega platformele private de sistemul de plăți TARGET. Prin această abordare, Banca Centrală Europeană va investi o parte din propriile rezerve în instrumente de tip token, marcând oficial intrarea blockchain-ului în domeniul financiar european. Această evoluție este considerată un moment istoric, deoarece deschide zona Euro către activele digitale și pregătește terenul pentru introducerea monedei Euro digitale, un proiect cu un calendar de desfășurare pe termen lung.
Procesul de tokenizare presupune emiterea sau reprezentarea activelor financiare și monetare prin înregistrarea tranzacțiilor într-un mod descentralizat sau distribuit. Conform lui Claudiu Cazacu, utilizarea „șinelor” băncilor centrale din zona Euro este esențială pentru adoptarea pe scară largă a tehnologiei, deoarece permite transferul de instrumente monetare între participanți care folosesc deja tehnologii blockchain comerciale. În piețele instituționale de volum mare, acest mecanism va aduce viteză de execuție și economii semnificative prin automatizarea proceselor și utilizarea contractelor inteligente complexe.
Eficiența sistemului financiar ar putea crește considerabil, permițând trecerea de la orarul actual al băncilor către o compensare-decontare continuă, disponibilă 24 de ore din 24, pe parcursul întregii săptămâni. Tehnici avansate de condiționare a plăților ar putea simplifica aspectele juridice și ar reduce costurile pentru companii. În acest context, competiția este strânsă cu DTCC din SUA, care urmează să introducă o nouă opțiune de infrastructură bazată pe tokenuri în octombrie, ambele entități concurând pentru a defini viitorul plăților transfrontaliere non-stop.
Dacă proiectul va avea succes, băncile vor dispune de alternative acceptate pentru stablecoins și vor obține interoperabilitate cu alte proiecte blockchain, ceea ce va diminua riscurile de lichiditate. Pentru consumatori și firme, costurile mai mici ar putea fi reflectate în servicii mai ieftine, deși momentul exact al acestor beneficii rămâne incert. Totuși, dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale ar putea crea noi riscuri de securitate cibernetică, impunând investiții masive în protejarea infrastructurii financiare pentru a gestiona eventualele atacuri ale actorilor rău intenționați.
Implementarea monedei digitale europene este un proces complex, cu etape bine structurate în timp. Conform datelor disponibile, un proiect pilot pentru această monedă ar urma să fie lansat în septembrie 2027, iar prima emisiune oficială de monedă digitală ar putea avea loc în anul 2029. Această succesiune de evenimente subliniază faptul că tranziția către o arhitectură financiară digitală complet integrată este un proces de lungă durată, care necesită o pregătire riguroasă a sistemelor actuale.
