Banca Centrală Europeană a decis majorarea costurilor de finanțare pentru a evita ca prețurile ridicate la energie să alimenteze o inflație de durată în zona euro. Decizia a venit în contextul unei presiuni duble asupra economiei europene, reprezentată de costurile energetice crescute și de necesitatea de a stăvini inflația prin costuri mai mari de împrumut. Această strategie vizează controlul unui șoc care ar putea deveni structural dacă nu este gestionat prompt.
La ultima ședință de politică monetă, BCE a majorat cele trei dobânzi cheie cu 0,25%, ceea ce a dus dobânda la depozite la nivelul de 2,5%. Aceasta reprezintă a doua creștere într-un interval de trei luni. Presiunea este accentuată de prețul țițeiului Brent, care a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, din cauza conflictului dintre SUA și Iran. În paralel, prețul gazelor pe piața europeană a crescut cu 190% de la începutul anului.
Inflația generală a accelerat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, pe fondul creșterii costurilor la energie, care a ajuns la 14,3% în termeni anuali. Christine Lagarde a explicat că conflictul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste, iar inflația va rămâne probabil peste țintă pentru o perioadă. Deși o bancă centrală nu poate controla rutele de transport sau rezervele de gaze, ea poate limita cererea locală pentru a preveni un șoc intern de prețuri.
Inflația de bază, care exclude energia și alimentele, a scăzut ușor la 2,4% în august, iar indicatorul sectorului servicii a coborât la 3,0%. Totuși, estimările pentru 2027 și 2028 au fost revizuite în sus, la 2,5% și 2,1%, indicând faptul că inflația nu va reveni la ținta de 2% în viitorul apropiat. Economiștii monitorizează dacă șocul energetic se va reflecta în contractele de salarizare, transformând o presiune temporară într-un regim inflaționist structural.
Există temeri că politicile restrictive vor afecta activitatea economică, limitând investițiile companiilor și punând presiune pe gospodăriile îndatorate. Totuși, perspectivele de creștere pentru 2026 și 2027 au fost îmbunătățite, datorită activității în domeniul tehnologiei și a măsurilor fiscale germane. Întrebarea principală rămâne cât timp vor fi necesare dobânzile ridicate, deoarece succesul politicii monetare depinde de viteza cu care se diminuează presiunea asupra sectorului energetic în Europa.
Contextul geopolitic rămâne unul instabil, afectând stabilitatea prețurilor la resurse. În contextul tensiunilor de la granița cu Polonia, unde s-au raportat evacuări de trenuri în urma unor incidente, premierul polonez a avertizat că perioada următoare va fi marcată de acțiuni intense din partea Rusiei. Aceste evoluții regionale pot influența direct stabilitatea energetică și, implicit, deciziile de politică monetară ale instituțiilor precum BCE.
