Prețurile la energie vor menține rata inflației în zona euro mult peste ținta stabilită de Banca Centrală Europeană până în prima jumătate a anului 2027, conform declarațiilor președintei BCE, Christine Lagarde. În cadrul celei de-a 54-a reuniuni a Comitetului Monetar și Financiar Internațional, organizată în cadrul întâlnirilor anuale ale Fondului Monetar Internațional, liderul instituției a subliniat că șocul energetic este prea semnificativ pentru a fi ignorat, dar a menținut ideea unei reacții măsurate pentru controlul prețurilor.
Inflația din zona euro a ajuns la 3,8% în luna septembrie, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie, alături de scumpirea serviciilor și a alimentelor. Inflația de bază a înregistrat o ușoară creștere, ajungând la 2,5%. Deși se estimează că presiunile energetice se vor atenua după primul trimestru al anului viitor, inflația totală ar urma să revină în apropierea țintei oficiale abia spre sfârșitul anului 2027, conform proiecțiilor furnizate de instituție.
Riscurile geopolitice, precum conflictul din Orientul Mijlociu și războiul Rusiei împotriva Ucrainei, reprezintă amenințări suplimentare care pot amplifica efectele șocului energetic. BCE avertizează că un eveniment de acest tip mai intens sau mai lung ar putea declanșa efecte de runda a doua, făcând inflația mult mai persistentă. De asemenea, deși nu există dovezi despre o transmitere masivă a costurilor energetice către salarii, înăsprirea condițiilor de finanțare și creșterea dobânzilor pe termen lung vor încetini creșterea economică.
În ceea ce privește evoluția economică, experții BCE estimează un avans de 0,9% pentru anul 2026, urmat de o creștere de 1,4% în 2027 și 1,5% în 2028. Pe termen mediu, activitatea economică ar putea fi susținută de redresarea veniturilor reale, de cheltuielile publice pentru apărare și infrastructură, precum și de investițiile în tehnologiile digitale și inteligența artificială. Totuși, stabilitatea financiară rămâne expusă în rândul intermediarilor financiari nebancari din cauza riscurilor de lichiditate.
Deciziile viitoare ale Consiliului guvernatorilor privind dobânzile vor depinde de evaluarea riguroasă a evoluției inflației de bază și a eficienței politicii monetare. Consiliul a majorat deja dobânzile-cheie cu 25 de puncte de bază în septembrie, după o creștere similară în iunie. Instituția monitorizează cu atenție dacă noile măsuri vor reduce efectele de transmitere ale scumpirii energiei într-o măsură mai mare decât s-a anticipat în proiecțiile de septembrie.
Politica monetară a zonei euro a fost marcată de ajustări succesive ale ratelor dobânzilor pentru a combate creșterea prețurilor observată în ultimii ani. În contextul volatilității piețelor, BCE utilizează instrumente de control al creditului pentru a echilibra combaterea inflației cu necesitatea de a evita o recesiune profundă, monitorizând constant indicatorii de consum și de producție industrială din statele membre.
Lagarde a menționat și planurile privind euro digital, care ar urma să completeze numerarul în tranzacțiile zilnice. Eurosistemul intenționează să desfășoare un program-pilot intern de 12 luni în a doua jumătate a anului 2027, însă adoptarea cadrului legislativ european până la sfârșitul anului 2026 este considerată esențială pentru respectarea acestui calendar stabilit de autorități.
