Bolile cardiometabolice generează o presiune financiară extrem de mare asupra economiei europene, depășind cu mult cheltuielile directe ale sistemelor de sănătate. Conform datelor prezentate în cadrul State of Health – The Milan Dialogue, impactul financiar total la nivelul Uniunii Europene depășește anual pragul de 282 de miliarde de euro. Din această sumă colosală, aproximativ 47 de miliarde de euro sunt direct asociate pierderilor de productivitate, afectând capacitatea economică a continentului.
Impactul asupra pieței muncii este unul profund, reflectat prin pierderi masive de resurse umane și timp de lucru. Doar în anul 2021, bolile și dizabilitățile au dus la pierderea a 256 de milioane de zile de muncă în Europa. Mai mult, decesele premature au cauzat pierderea a 1,3 milioane de ani de viață profesională, ceea ce transformă sănătatea cardiovasculară într-o problemă de competitivitate economică pentru Bruxelles.
Experții au identificat trei direcții prioritare pentru combaterea acestui fenomen: prevenția, diagnosticul precoce și asigurarea accesului la tratament. Multe state membre se confruntă cu dificultăți similare în identificarea timpurii a persoanelor cu risc și în monitorizarea rezultatelor medicale. Planul european pentru sănătatea cardiovasculară propune o schimbare de paradigmă, abordând sănătatea ca pe o investiție necesară pentru creșterea economică pe termen lung.
Accesul la inovație medicală este marcat de întârzieri semnificative, cu o perioadă mediană de 532 de zile între aprobarea unui medicament și disponibilitatea acestuia pentru pacienți. În România, situația este critică, cu peste 1,3 milioane de persoane între 20 și 79 de ani care trăiesc cu diabet, ceea ce reprezintă circa 9% din populația adultă. Aproape jumătate din aceste cazuri rămân nediagnosticate sau netratate, în timp ce obezitatea afectează 39% dintre adulți.
Dave Ricks, președinte și CEO, Eli Lilly and Company, subliniază că sistemele actuale sunt construite în jurul îngrijirii acute, nu pentru menținerea sănătății pe termen lung. El a declarat că Europa nu își poate permite să rămână pe loc, având medicamentele necesare, dar lipsind finanțarea și sistemele adecvate. În prezent, doar trei cenți din fiecare euro alocat sănătății sunt direcționați către prevenție, o alocare considerată insuficientă.
La nivel regional, provocările legate de diabet sunt evidențiate de cifrele Federației Internaționale de Diabet, care indică faptul că în 2024, aproximativ 65,6 milioane de adulți trăiau cu această afecțiune. Din acest număr, circa 22 de milioane de persoane, adică aproape o treime dintre cazuri, rămâneau nediagnosticate. Această lipsă de detectare timpurie alimentează costurile economice și presiunea asupra sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană.
