Bucureștiul se află în poziția cea mai slabă în ceea ce privește tranziția de la încălzirea pe bază de combustibili fosili către sisteme sustenabile, conform unui raport lansat de Greenpeace Europa Centrală și de Est. Analiza efectuată asupra a 15 mari orașe europene indică faptul că capitala României, alături de Atena și Roma, ocupă ultimul loc în clasament. Evaluarea vizează progresul orașelor în adoptarea unor soluții de încălzire care să elimine dependența de resursele fosile.
Deși Bucureștiul dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile, sistemul actual prezintă performanțe slabe. Raportul subliniază că tranziția către un model fără combustibili fosili este încă departe de a fi finalizată, fiind marcată de pierderi mari de căldură și probleme de eficiență. Deși există planuri pentru investiții în modernizarea rețelei susținute de finanțări asigurate, dependența de combustibili fosili rămâne ridicată.
Alin Tănase a semnalat faptul că Bucureștiul nu dispune de un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili. Există o preocupare majoră legată de cele trei noi proiecte de centrale de cogenerare pe gaze fosile, care pot crește riscul unei dependențe pe termen lung de gaz. În prezent, soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate sau recuperarea căldurii reziduale sunt utilizate într-o măsură limitată.
La polul opus al clasamentului se află Stockholm, Paris și Viena, orașe care se remarcă prin planuri clare de implementare pe termen lung. Aceste capitale au realizat investiții masive în rețelele de termoficare și au adoptat măsuri de protecție socială pentru cetățeni. În timp ce Stockholm, Paris și Viena conduc topul, orașe precum Copenhaga și Amsterdam sunt considerate pe un drum bun, având progrese vizibile în tranziția către sisteme sustenabile.
În zona intermediară a studiului se regăsesc orașe precum Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles, însă situația lor variază, toate confruntându-se cu un parcurs incomplet. Raportul evidențiază beneficiile concrete ale proiectelor verzi, precum cele din Paris sau Madrid, unde utilizarea pompelor de căldură și a energiei solare a redus facturile la energie. În Varșovia, închiderea centralelor pe gaz a dus deja la o reducere importantă a emisiilor de noxe.
Tranziția energetică la nivel local necesită acum trecerea de la stabilirea obiectivelor ambițioase la implementarea lor practică. Pentru a evita plasarea costurilor pe umerii cetățenilor, orașele au nevoie de termene clare și de o utilizare strategică a fondurilor. Instrumente precum Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă pot susține renovarea locuințelor și combaterea sărăciei energetice, oferind soluții pentru a reduce poluarea și problemele de confort termic.
