Viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 ar putea suferi o reducere de 159 de miliarde de euro față de planul inițial elaborat de Comisia Europeană. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE și coordonează negocierile, propune o diminuare de aproximativ 8% a totalului bugetar. Această inițiativă vizează aproximarea pozițiilor statelor membre care solicită reduceri consistente de cheltuieli în cadrul ciclului financiar de șapte ani.
Conform documentului de negociere pregătit de Irlanda, este prevăzută o scădere de 122 de miliarde de euro, la prețurile curente, comparativ cu varianta prezentată anterior de președinția cipriotă a Consiliului UE. Această propunere va servi drept bază pentru negocieri complexe între cele 27 de state membre. Irlanda propune, de asemenea, eliminarea rezervei financiare pentru situații neprevăzute, cunoscută sub numele de „EU Facility cushion”, care ar fi permis Comisiei Europene să mobilizeze fonduri în caz de urgențe.
Subvențiile pentru agricultură și plățile regionale, care constituie aproximativ jumătate din întregul buget european, au fost protejate de tăieri. Această decizie vine ca un răspuns la presiunile grupului informal „Friends of Cohesion”, format din state din sudul și estul Europei, care s-au opus reducerii fondurilor de coeziune. Totuși, protejarea acestor sectoare înseamnă că restul reducerilor vor fi concentrate în alte domenii specifice ale Uniunii Europene.
Cea mai mare scădere propusă vizează cheltuielile pentru competitivitate, care ar urma să fie reduse cu 75 de miliarde de euro. În plus, bugetul destinat ajutorului extern ar putea pierde alte 38 de miliarde de euro, în timp ce cheltuielile administrative ale Uniunii Europene ar fi diminuate cu aproximativ 10 miliarde de euro. Statele considerate „frugale”, precum Germania, continuă să solicite reduceri de ordinul sutelor de miliarde de euro dintr-un buget care se apropie de pragul de 2.000 de miliarde de euro.
În ceea ce privește veniturile, Irlanda a decis să păstreze cele cinci noi surse de venituri proprii propuse de Comisie, încercând doar ajustări tehnice. Printre acestea se numără contribuția pentru companii, cunoscută drept CORE, și veniturile din sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii, ETS. Franța a solicitat însă extinderea listei de taxe pentru a include companiile digitale, jocurile de noroc online sau tranzacțiile din zona cripto, însă propunerea irlandeză nu include aceste schimbări majore.
Negocierile pentru stabilirea cadrului financiar european sunt marcate de tensiuni între contributorii neți la buget și statele care beneficiază de fonduri. Ambasadorii celor 27 de state membre trebuie să analizeze această variantă înainte ca decizia finală să fie luată de liderii europeni. Obiectivul este de a ajunge la un acord până la finalul anului, găsind un echilibru între dimensiunea bugetului și capacitatea de colectare a banilor prin taxe directe.
