Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat intenția de a deschide calea pentru ca statul Canada să devină primul membru asociat al Uniunii Europene. Această propunere a fost făcută în contextul discursului anual privind Starea Uniunii, eveniment la care a participat și prim-ministrul Canadei, Mark Carney. Obiectivul este crearea unei alianțe strategice între cele două părți, fără ca Ottawa să urmeze procesul de aderare propriu-zis la blocul european.
Noua relație propusă vizează crearea unui spațiu economic și de prosperitate comun, care să includă colaborare intensă în domenii cheie. Parteneriatul ar trebui să cuprindă integrarea bazelor industriale de apărare, dezvoltarea tehnologică, gestionarea resurselor din Arctica, precum și cooperarea în domeniul inteligenței artificiale, al energiei și al mineralelor critice. Această mișare este de dorit de ambele părți pentru a contracara influența economică a Chinei și a SUA, protejând în același timp ordinea internațională bazată pe norme.
Implementarea acestui statut de membru asociat ar putea fi extrem de complexă din punct de de vedere juridic, deoarece actualele tratate ale Uniunii Europene nu prevăd o astfel de poziție. Decizia finală privind viabilitatea propunerii îi revine statelor membre, deoarece orice modificare ar necesita unanimitatea celor 27 de state și ratificarea la nivel național. În prezent, Canada și UE utilizează deja acordul comercial CETA, însă anumite țări europene nu l-au ratificat încă, deși acesta este în vigoare provizoriu.
Dacă Ottawa decide să se integreze în Piața Unică, ar trebui să își alinieze reglementările la legislația europeană, devenind un simplu „acceptant de reguli”. Acest scenariu ar implica renunțarea la dreptul de decizie în materie de politici, similar cu modelul aplicat de Islanda, Norvegia, Elveția sau Liechtenstein. În prezent, reglementările canadiene sunt orientate în principal către partenerul principal, Statele Unite, ceea ce ar putea reprezenta o schimbare majoră de paradigmă pentru guvernul de la Ottawa.
Propunerea ar putea genera nemulțumiri în rândul țărilor candidate la aderarea la UE, deoarece procesul de integrare este unul lung și solicitant. Statutul de membru cu drepturi depline oferă acces la o piață de 18 trilioane de euro, drept de vot și acces la finanțare, elemente pe care un membru asociat nu le-ar putea beneficia. Recent, Germania a sugerat un statut similar pentru Ucraina, însă propunerea a fost privită cu scepticism de unele capitale europene.
În trecut, anumite discuții privind statutul de membru asociat au fost abordate și în alte contexte, însă limitele juridice rămân un obstacol major. De exemplu, deși există propuneri de a simplifica accesul la anumite piețe, statutul de membru asociat nu este prevăzut în structura actuală a tratatelor UE. Acest lucru subliniază dificultatea de a crea noi categorii de parteneriat care să nu necesite modificarea fundamentală a regulilor de funcționare ale blocului european.
