În urma tensiunilor comerciale crescute cu Washingtonul, Canada încearcă o reorientare majoră către Europa. Premierul Mark Carney conduce un demers ambițios de aproximare către Uniunea Europeană, vizând o integrare economică și strategică fără precedent. Această mișare vine ca răspuns la presiunile exercitate de Donald Trump, care a amențat transformarea Canadei în al 51-lea stat american, o situație ce a declanșat discuții despre o nouă formă de parteneriat cu blocul de 27 de state europene.
Proiectul de aproximare este bazat pe ideea de „membru asociat al Uniunii Europene”, un statut care ar permite Canadei o conexiune mai strânsă cu piața unică europeană fără a necesita o aderare deplină. Mark Carney a instruit trimisul special pentru Europa, John Hannaford, să exploreze variante care să faciliteze accesul la resurse strategice. Discuțiile implică și un omolog european, Joost Korte, vizând domenii precum energia, inteligența artificială și mineralele critice necesare pentru baterii sau semiconductori.
Pe lângă aspectele comerciale, parteneriatul vizează securitatea și infrastructura tehnologică. Oficialii analizează instalarea de cabluri submarine, construirea de centre de date și dezvoltarea unor rețele de sateliți independente de companiile americane. De asemenea, se discută despre redirecționarea gazelor naturale canadiene către Europa prin noi rute, precum Pasajul de Nord-Vest, pentru a oferi aliaților europeni alternative la energia rusă. În acest context, evenimentele din zona arctică rămân un punct de interes major pentru stabilitatea regională.
O parte importantă a negocierilor se concentrează pe circulația liberă a bunurilor și a forței de muncă în sectoarele de apărare și tehnologie. Discuțiile cu lideri precum Emmanuel Macron au avansat ideea unei circulații fără vize pentru cetățenii canadieni în Europa. În paralel, Canada și UE analizează o colaborare mai strânsă între institutele de cercetă, scopul fiind de a crea un sistem competitiv cu cel american, incluzând și aderarea la programe europene de studii în străinătate.
Deși demersul este susținut de figuri precum președintele Finlandei, Alexander Stubb, proiectul se confruntă cu obstacole interne și externe. În Canada, există riscul unor nemulțumiri legate de suveranitatea națională, în contextul mișcărilor separatiste din Alberta și Quebec. La nivel internațional, unii lideri europeni, precum Giorgia Meloni sau Keir Starmer, au manifestat precauție, temându-se de reacția Washingtonului. Totodată, există provocări tehnice legate de regulile de origine a mărfurilor și de ratificarea acordurilor comerciale anterioare.
Reorientarea Canadei reflectă o schimbare de paradigmă de la o economie axată pe nord-america asupra unei societăți transatlantice. Această tranziție este susținută de experiența lui Mark Carney în sectorul financiar global, acesta fiind fost guvernator al Băncii Angliei. În prezent, Canada utilizează și măsuri de retorsiune, taxând cu până la 50% anumite produse din SUA, în încercarea de a-și diversifica partenerii comerciali și de a reduce vulnerabilitatea în fața politicii comerciale a lui Trump.
