Premierul Canadei, Mark Carney, propune o schimbare de paradigmă în relațiile sale internaționale, vizând obținerea unui statut de „Membru Asociat” al Uniunii Europene. Această inițiativă vine pe fondul unui război comercial fără precedent între Ottawa și Washington, moment în care premierul canadian caută să consolideze legăturile cu Bruxelles. Propunerea urmărește să creeze o formă de integrare care să nu implice însă aderarea deplină la UE sau la piața sa comună.
Planul de integrare informală vizează accesul Canadei în piața unică europeană, evaluată la 21.000 de miliarde de dolari. Accentul se pune pe lanțuri critice de aprovizionare, inclusiv în sectoare precum energia, inteligența artificială, semiconductorii și mineralele necesare pentru baterii. Pe lângă aspectele economice, discuțiile includ și securitatea strategică, vizând dezvoltarea unor rețele de sateliți și soluții de stocare în cloud care să funcționeze în afara influenței giganților tehnologici americani.
O parte din discuțiile tehnice se concentrează pe infrastructura de comunicații, precum instalarea de cabluri submarine care să lege Europa de Canada. De asemenea, se explorează posibilitatea includerii Canadei în programele de schimb studențesc de tip Erasmus și eliminarea vizelor de muncă sau de reședință pentru cetățenii canadieni. Proiectele ar putea include și construirea împreună a unor centre de date, pentru a asigura o autonomie tehnologică sporită.
În cadrul acestor negocieri, Canada a început deja să semneze contracte majore, precum achiziția de submarine germane în valoare de 25 de miliarde de dolari. Oficialii canadieni au început, de asemenea, să renunțe la utilizarea platformelor digitale americane, precum WhatsApp sau Gmail, pentru a reduce dependența de tehnologia din SUA. Această mișare este susținută și de lideri europeni, precum președintele Finlandei, Alexander Stubb, care a subliniat importanța unei apropieri strategice.
Totuși, proiectul se confruntă cu obstacole semnificative, deoarece două treimi din exporturile Canadei sunt direcționate către SUA. În plus, zece state membre UE nu au ratificat încă acordul comercial CETA, iar problemele interne cu separatiștii din Alberta sau Quebec pot face ca Ottawa să fie reticentă în a renunța la suveranitatea sa. Săptămâna viitoare, Mark Carney va prezenta această viziune în fața Parlamentului European.
Această mișcare de reorientare este considerată un moment de întoarcere la o veche realitate economică, înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, când volumul de comerț cu Europa era mai mare decât cel cu America. În contextul actual, această strategie de diversificare este o tentativă de a crea o autonomă strategică în fața presiunilor economice și politice din Washington, într-un moment în care relațiile transatlantice sunt sub presiune.
