O grupare formată din 146 de cercetători din 30 de țări a publicat un apel prin care solicită oficializarea schimbărilor climatice sub categoria de „urgențe sanitare mondiale”. Această schimbare de statut ar obliga guvernele să aloce fonduri necesare pentru adaptarea sistemelor de sănătate la nivel național. Obiectivul este de a preveni colapsul serviciilor esențiale din sectorul public de sănătate în fața creșterii exponențiale a costurilor generate de criza climatică.
Apelul a fost lansat de revista medicală The Lancet în contextul pregătirilor pentru reuniunea COP 31, programată între 9 și 20 noiembrie. Marina Romanello, directoarea științifică a proiectului Lancet, a subliniat că efectele nefaste ale schimbărilor climatice progresează mult mai rapid decât răspunsul oferit de comunitatea mondială. Ea a solicitat implementarea unui dispozitiv de intervenție de urgență coordonat între state, un mecanism similar celui utilizat de OMS în timpul pandemiei.
Datele analizate arată o corelație directă între creșterea temperaturilor și mortalitatea globală. În perioada 2016-2023, s-au înregistrat peste 3 milioane de decese cauzate de căldură la nivel mondial. Doar în anul 2023, numărul persoanelor care au murit din cauza temperaturilor extreme a depășit 710.000, o cifră mai mare decât numărul de decese provocate de HIV sau paludism. Cercetătorii avertizează că anul 2027 ar putea fi cel mai călduros din istorie din cauza fenomenului El Nino.
La nivel european, Comisia Europeană a prezentat un proiect de lege pentru instituirea unor planuri de „reziliență climatică”. Conform documentului, cele 27 de State Membre vor fi obligate să elaboreze astfel de planuri până la finele anului 2030. Acestea vor fi bazate pe scenarii care estimează că încălzirea planetei poate atinge 1,5 grade în 2030, urcând ulterior la 2 grade în 2050 și 3 grade în 2050. Implementarea acestor măsuri ar putea costa bugetul comunitar aproximativ 70 de miliarde de Euro anual.
Impactul crizei climatice se va extinde și asupra securității alimentare, afectând agricultura și scumpind alimentele esențiale. Anii cu temperaturi extreme pot deveni dezastruoase pentru producția agricolă, forțând statele să apeleze la importuri masive. Experții europi de specialitate recomandă ca guvernele să acționeze preventiv prin mecanisme de rezistență comună, pentru a menține stabilitatea sistemelor de aprovizionare și securitatea economică în fața riscurilor climatice iminente.
Contextul actual al sănătății publice evidențiază vulnerabilitatea sistemelor existente în fața crizelor financiare. În perioada recentă, sectorul de sănătate a raportat nevoi bugetare semnificative, precum necesitatea a 11 miliarde de lei pentru închiderea anului. Aceste presiuni financiare preexistente complică posibilitatea de a absorbi costurile suplimentare pe care le va impune adaptarea la noile realități climatice și gestionarea urgențelor sanitare globale.
