Comitetul Economic și Social European (CESE) a adoptat, la data de 21 octombrie, un aviz prin care solicită prioritizarea soluțiilor europene de cloud și inteligență artificială în procesele de achiziții publice. Documentul propune o strategie de reducere a dependențelor digitale ale Uniunii Europene prin investiții masive în infrastructura proprie și prin acordarea de preferințe software-ului cu sursă deschisă. Recomandările vizează și protecția drepturilor angajaților împotriva supravegherii excesive prin utilizarea algoritmilor la locul de muncă.
În cadrul achizițiilor publice, CESE recomandă aplicarea principiilor „EU first” și „comply or explain”. Această abordare ar implica o preferință pentru alternativele europene, obligând în același timp autoritățile să justifice eventualele alegeri care se abat de la această recomandare. Este important de menționat că aceste măsuri sunt simple recomandări consultative, nu interdicții aplicabile furnizorilor din afara Uniunii Europene, iar implementarea lor concretă va depinde de regulamentele viitoare adoptate.
Un alt punct central al avizului vizează interoperabilitatea sistemelor de cloud pentru a evita captivitatea utilizatorilor. Comitetul subliniază necesitatea ca organizațiile să poată migra datele și aplicațiile între platforme fără a se confrunta cu obstacole tehnice sau costuri prohibitive. Obiectivul este ca existența unor alternative europene să reprezinte o opțiune reală și practică pentru instituții, eliminând dependența de un singur furnizor care ar putea bloca procesul de schimbare.
Din perspectiva protecției sociale, CESE pune accentul pe transparența algoritmilor și pe controlul uman asupra proceselor de monitorizare sau evaluare a performanței. Avizul propune implicarea lucrătorilor prin dialog social, dezvoltarea competențelor digitale și o împărțire echitabilă a câștigurilor de productivitate generate de automatizare. Aceste propuneri nu creează noi obligații juridice imediate pentru angajatori, ci urmăresc un cadru de protecție pentru persoanele afectate de transformarea digitală.
Industria a reacționat la aceste teme, DIGITALEUROPE solicitând evitarea unor reguli naționale fragmentate care ar putea afecta piața unică. Reprezentantul industriei a cerut, de asemenea, alocarea a 25% din viitorul buget multianual către activele tehnologice critice ale Europei. Totodată, Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, a subliniat că suveranitatea tehnologică este esențială pentru capacitatea europenilor de a decide autonom în sectoare precum sănătatea sau administrația publică.
Procesul de dezvoltare a suveranității digitale europene include și proiectul Cloud and AI Development Act, propus de Comisie. Acest demers legislativ urmărește triplarea capacității centrelor de date din UE în următorii cinci până la șapte ani. Proiectul include patru niveluri de garanții privind suveranitatea serviciilor, evaluând nu doar locația stocării datelor, ci și controlul asupra furnizorului și expunerea la jurisdicții externe.
