China a respins oficial o cerere formulată de Uniunea Europeană prin care se solicita restricționarea voluntară a exporturilor de mașini hibride către statele membre. Decizia Beijingului a fost raportată de cotidianul britanic Financial Times, chiar înainte de vizita comisarului european pentru comerț, Maros Sefcovic, la capitala Chinei. Această evoluție marchează un punct critic în negocierile comerciale dintre cele două părți, în contextul creșterii masive a prezenței vehiculelor chineze pe piețele europene.
Obiectivul principal al Uniunii Europene în cadrul consultărilor bilaterale de la Beijing era limitarea exporturilor de vehicule hibride la un nivel de aproximativ 15% din piața comunitară. În prezent, aceste vehicule reprezintă peste o treime din volumul total de vânzări din Europa. Funcționarii europeni au informat statele membre că această propunere de plafonare a fost refuzată de autoritățile chineze, ceea ce pune sub semnul întrebării succesul misiunii lui Maros Sefcovic, programată pentru joi și vineri.
În acest moment, executivul european analizează implementarea unei măsuri temporare de apărare comercială care nu necesită dovedirea unui abuz de piață. Această strategie ar permite Chinei să continue exporturile unui număr limitat de vehicule, în timp ce restul produselor ar fi supuse unor taxe vamale descrise ca fiind „foarte ridicate”. Scopul Bruxellesului este de a găsi un compromis pe care China să îl accepte în mod privat, evitând astfel represaliile directe.
Totuși, aplicarea unor astfel de măsuri de salvaguardare ar impune UE să extindă regulile și către alți parteneri comerciali majori. Printre aceștia se numără Regatul Unit, Coreea de Sud și Japonia, ceea ce ar putea complica dinamica comercială globală. Diplomații avertizează că, dacă nu se ajunge la o soluție concretă privind problema mașinilor hibride, consultările de la Beijing vor eșua, deschizând calea către un conflict comercial grav.
Tensiunile sunt amplificate de deficitul comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro între UE și China. Comisia Europeană subliniază că relația economică actuală este nesustenabilă din cauza presiunii exercitate de sectoarele chineze, precum vehiculele electrice, bateriile, produsele chimice sau panourile solare. Pe de altă parte, Beijingul neagă existența unei supracapacități structurale cauzate de subvenții și acuză Uniunea Europeană de politizarea diferențelor comerciale.
Această dispută comercială se înscrie într-un context de protecționism crescut în Europa, unde lideri precum Emmanuel Macron și Friedrich Merz au solicitat utilizarea unor instrumente noi de protecție. Această abordare vizează combaterea practicilor comerciale neloiale ale unor țări terțe. Tensiunile dintre UE și China reflectă o încercare a Comisiei Europene de a echilibra deschiderea pieței cu necesitatea de a proteja industria auto și tehnologică locală.
