China a respins oficial cererea formulată de Uniunea Europeană prin care se solicita limitarea voluntară a exporturilor de mașini hibride către blocul european. Decizia Beijingului a fost comunicată oficial miercuri, după ce diplomați familiarizați cu subiectul au informat statele membre ale UE despre refuzul chinez. Această evoluție intervine în contextul vizitei comisarului european pentru comerț, Maros Sefcovic, la Beijing, unde acesta participă la consultări bilaterale privind comerțul și investițiile.
Obiectivul principal al delegației europene în cadrul acestor discuții era obținerea unui acord prin care exporturile de vehicule hibride din China să fie limitate la aproximativ 15% din piața comunitară. În prezent, aceste vehicule reprezintă peste o treime din totalul mașinilor hibride de pe piața UE. Oficialii de la Beijing au refuzat această propunere, ceea ce pune sub semnul întrebării succesul misiunii lui Maros Sefcovic în cadrul celor două zile de negocieri de la Beijing.
În prezent, executivul european analizează implementarea unei măsuri temporare de apărare comercială care ar putea fi aplicată fără a demonstra un abuz de piață. Această strategie ar permite Chinei să continue exporturile unui număr limitat de vehicule, în timp ce restul unităților ar fi supuse unor taxe vamale foarte ridicate. UE urmărește stabilirea unui nivel de export pe care China să îl accepte fără a declanșa represalii, însă măsura ar putea viza și alți parteneri, precum Japonia, Coreea de Sud sau Regatul Unit.
Negocierile de la Beijing riscă să eșueze dacă nu se ajunge la o soluție privind problema mașinilor hibride, fapt ce ar putea declanșa un conflict comercial grav. Tensiunile sunt accentuate de faptul că președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au solicitat Comisiei Europene adoptarea unor instrumente de protecție împotriva practicilor comerciale neloiale. Această presiune politică vine pe fondul preocupărilor privind impactul sectorului industrial chinez asupra economiilor europene.
Uniunea Europeană consideră că relația economică cu Beijingul este nesustenabilă, invocând un deficit comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro. Bruxellesul subliniază presiunile exercitate de sectoarele chineze ale vehiculelor electrice, bateriilor, produselor chimice și panourilor solare. Din partea sa, China respinge aceste acuzații și neagă existența unei supracapacități structurale cauzate de subvenții sau de o cerere internă insuficientă, acuzând în același timp UE că politizează divergențele comerciale.
Conflictul comercial dintre UE și China reflectă o perioadă de intensă reconfigurare a fluxurilor globale de comerț, în care protecționismul și securitatea economică devin priorități. Tensiunile actuale privind vehiculele hibride și electrice se adaugă la un context de deficit comercial masiv, forțând liderii europeni să decidă între menținerea accesului la produse ieftine și protejarea industriei auto autohtone în fața competiției asiatice.
