Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis joi că Ungaria a încălcat normele comunitare prin aplicarea unui mecanism care transforma automat pedepsele cu închisoarea pentru traficanți de persoane în detenție specială pentru reintegrare. Această procedură ducea, în mod practic, la eliberarea și expulzarea persoanelor condamnate din țară. Instanța cu sediul la Luxemburg a validat astfel acțiunea depusă de Comisia Europeană împotriva guvernului de la Budapesta.
Conform deciziei, reglementările aplicate de Ungaria nu au garantat sancțiuni care să fie eficiente, proporționale sau suficient de descurajatoare pentru infractori. Măsura problematică a fost implementată prin intermediul unei hotărâri de guvern adoptate în anul 2023. Aceasta se aplica persoanelor care au fost condamnate pentru trafic de persoane sau pentru tentativă de trafic de persoane, afectând direct modul în care sunt executate pedepsele în acest stat european.
În baza acestui mecanism, condamnații erau eliberați și obligați să părăsească teritoriul Ungariei în termen de 72 de ore. Aceștia primeau interdicția de a reveni în țară pe durata pedepsei, însă nu executau efectiv închisoarea. Deși hotărârea a fost abrogată la 19 august 2025, datele arată că până în acel moment, 2.525 de persoane condamnate pentru astfel de infracțiuni au beneficiat deja de această formă de eliberare anticipată.
Comisia Europeană a susținut în proces că acest sistem risca să favorizeze impunitatea și să afecteze eficiența politicilor europene legate de controlul frontierelor și migrație. Judecătorii europeni au stabilit că eliberarea automată, fără o evaluare individuală a gravității infracțiunii sau a caracteristicilor fiecărui condamnat, este o măsură disproporționată. Un astfel de sistem nu oferă un efect de descurajare, deoarece infractorii se pot aștepta ca sancțiunea să se limiteze doar la expulzare.
CJUE a concluzionat că Ungaria nu și-a respectat obligațiile prevăzute de dreptul UE, inclusiv în cazul unor infracțiuni grave. Pentru aceste fapte, legislația europeană impune pedepse cu închisoarea de cel puțin opt ani. Instanța a subliniat că transformarea pedepsei în detenție pentru reintegrare a servit doar ca un instrument de expulzare rapidă, încălcând standardele de justiție și sancționare prevăzute de cadrul comunitar pentru combaterea traficului de persoane.
Disputele juridice între Comisia Europeană și statele membre privind respectarea tratatelor și aplicarea sancțiunilor adecvate sunt frecvente în cadrul Uniunii Europene. Aceste proceduri de la Curtea de Justiție vizează asigurarea unui nivel uniform de aplicare a legilor comunitare în toate statele membre, prevenind situațiile în care legislația națională subminează obiectivele de securitate și justiție ale întregului bloc european.