Fondurile europene nu reprezintă un resursă suficientă pentru a acoperi toate nevoile de investiții din sectorul agricol românesc, a declarat Claudiu Coadă. Directorul Direcției Active Fizice din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a subliniat că o provocare majoră este creșterea valorii adăugate prin proiectele finanțate. Scopul acestui proces este de a contribui mai mult la dezvoltarea sectorului și de a reduce deficitul comercial al țării.
În cadrul conferinței ZF AGROBUSINESS & FOOD SUMMIT 2026, Claudiu Coadă a observat că capitalizarea din activitatea curentă este rară. Majoritatea beneficiarilor utilizează fondurile europene pentru a realiza investiții, însă aceste resurse nu pot acoperi cererea totală. El a menționat că este necesară găsirea unor formule care să permită generarea unei valori adăugate mai mari, facilitând astfel o economie agricolă mai robustă și mai puțin dependentă de sprijinul extern.
Pentru perioada de programare 2023-2027, cu plăți ce pot fi efectuate până în 2030, există în prezent 2,4 miliarde de euro destinate producției agricole primare și procesării. Aceste fonduri sunt alocate unor proiecte care se află în diverse etape de parcurs, de la evaluare și contractare până la implementarea propriu-zisă. Unele dintre aceste proiecte au ajuns deja în stadiul final de execuție, reflectând dinamica actuală a investițiilor în sector.
AFIR are o istorie de 26 de ani, perioadă în care a efectuat plăți de 25 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă aproximativ un miliard de euro anual. Deși această sumă nu este neglijabilă, Claudiu Coadă a precizat că nu este suficientă pentru nevoile sectorului. Un aspect important este că România a ajuns la un grad de absorbție de 100% pentru exercițiul financiar 2014-2020, fără a primi corecții financiare forfetare.
O problemă critică a apărut la măsura DR-22, unde interesul a fost mult peste alocarea inițială de 220 de milioane de euro. Deși cererile au însumat 1,1 miliarde de euro, după negocieri cu Comisia Europeană, finanțarea a fost majorată la aproximativ 440 de milioane de euro. Totuși, peste 45 de milioane de euro nu s-au mai transformat în contracte, deoarece beneficiarii nu au putut asigura cofinanțarea necesară pentru proiectele lor aprobate.
Gestionarea fondurilor europene în România implică coordonarea între Ministerul Agriculturii, APIA, care gestionează plățile directe, și AFIR, responsabilă pentru investițiile de dezvoltare rurală. Această structură este esențială pentru distribuția resurselor în cadrul programelor de sprijin, precum cele destinate tinerilor fermieri sau celor pentru consolidarea exploatațiilor, asigurând un flux de capital către sectorul agricol de la nivel local la cel regional.
