Clubul Fermierilor Români solicită includerea sectorului agricol printre prioritățile strategice ale României pentru perioada 2028-2034. Această cerere a fost formulată în cadrul conferinței de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028-2034, un proiect inițiat de Confederația Patronală Concordia. Organizația pune accent pe necesitatea unui angajament ferm din partea Guvernului și a Parlamentului pentru creșterea competitivității economiei naționale.
Proiectul propune o tranziție de la absorbția de fonduri europene către construcția unor industrii competitive, în contextul negocierilor pentru noul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene. Acest buget european are o valoare de aproximativ 2.000 de miliarde de euro. Clubul Fermierilor Români, care este membru al Confederației Patronale Concordia din 25 iunie 2026, dorește să contribuie cu date și expertiză pentru perioada următoare.
Alexander Degianski, Președintele Clubului Fermierilor Români, a criticat modul actual de gestionare a riscurilor, afirmând că România alocă sume mari pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă în loc de investiții preventive. El a sublieniat că în prezent se acționează „pompieristic”, în loc să se asigure infrastructura necesară pentru prevenție. Această abordare este în contrast cu modelele de investiții în irigații și stocarea apei folosite în alte țări.
Situația economică a fermelor este marcată de o creștere masivă a costurilor, în timp ce prețurile de vânzare rămân limitate. Costurile cu salariile, motorina și inputurile au crescut cu aproximativ 300% față de anul 2007, însă prețurile cerealelor au avansat doar maxim 15%. Din cauza lipsei capacităților de procesare, două treimi din cerealele României sunt exportate sub formă de materie primă cu valoare adăugată redusă.
Florian Ciolacu, Director Executiv al Clubului Fermierilor Români, a menționat că prin aderarea la Concordia, agricultura are o voce în definirea arhitecturii economice. Organizația gestionează o suprafață de 1,6 milioane de hectare și reunește peste 1.400 de companii membre. Această participare vizează asigurarea unei direcții transpartinice care să garanteze siguranța alimentară a țării și a Europei.
Ponderea agriculturii în bugetul european a suferit o scădere semnificativă în ultimele decenții. Dacă la începutul anilor '70, agricultura reprezenta două treimi din bugetul european, în perspectiva noii Politici Agricole Comune, nivelul este sub 20%. Această evoluție reflectă schimbarea priorităților de finanțare la nivelul Uniunii Europene față de perioada de după anii 1970.
