Comisia Europeană a decis închiderea procedurii de infringement legată de microhidrocentralele din România, după o perioadă de peste 11 ani. Decizia a fost emisă pe 1 octombrie și este vizibilă în registrul oficial al instituției de la Bruxelles. Această încheiere marchează finalul uneia dintre cele mai lungi dispute juridice dintre autoritățile române și Comisia Europeană în domeniul protecției mediului și al ariilor naturale.
Procedura de infringement a fost deschisă inițial în anul 2015, în urma reclamațiilor Bruxelles-ului privind aplicarea normelor europene. Comisia Europeană a semnalat probleme legate de implementarea Directivei-cadru privind apa și a Directivei Habitate în contextul unor proiecte de microhidrocentrale. Disputa s-a concentrat pe dezvoltarea unor astfel de unități pe râuri de munte, inclusiv în zone protejate Natura 2000, unde impactul asupra habitatelor și speciilor a fost contestat.
În urma acestui dosar, România a asumat diverse măsuri de remediere pentru a încerca rezolvarea problemelor identificate de Comisie. Printre acțiunile luate au făcut parte monitorizarea proiectelor, reevaluarea deteriorării corpurilor de apă și introducerea unui cadru pentru debitul ecologic. De asemenea, s-au făcut modificări ale autorizațiilor și îmbunătățiri ale procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului, precum și identificarea unor sectoare de râu care să fie protejate de noi intervenții.
În ciuda acestor eforturi, situația a rămas controversată, iar în 2023 Comisia Europeană a emis o nouă scrisoare de punere în întârziere. Atunci, Bruxelles-ul a constatat că angajamentele asumate de România fuseseră implementate doar parțial, menționând deteriorarea unor corpuri de apă, precum Argeș izvor – intrare acumulare Vidraru și afluenți. În prezent, registrul oficial conține doar informația privind închiderea dosarului, fără a furniza o motivare detaliată a deciziei de a pune capăt procedurii.
Activistul de mediu Călin Dejeu a criticat decizia, susținând că închiderea dosarului nu reflectă rezolvarea reală a problemelor de mediu. Conform acestuia, râurile rămân afectate de infrastructura și captările construite pentru microhidrocentrale, citând exemplul râului Taia. Deși infringementul a dus la introducerea unor prevederi în Legea Apelor în 2017 pentru protejarea sectoarelor neafectate de activități umane, mulți observatori consideră că efectele de protecție au fost limitate de modificări legislative ulterioare.
Disputele privind microhidrocentralele au fost marcate de controverse privind utilizarea certificatelor verzi pentru sprijinirea energiei regenerabile. Organizații precum WWF au susținut că acest sistem de stimulente a încurajat construirea de centrale pe râuri cu valoare ecologică ridicată. În trecut, investigații ale unor publicații precum The Guardian sau ale unor echipe jurnalistice din România au documentat impactul acestor proiecte asupra ecosistemelor montane din Carpați.
