Curtea Constituțională a Georgiei a admis, la 13 octombrie 2026, examinarea pe fond a unei cereri semnate de 88 de parlamentari, care vizează interzicerea a cinci partide de opoziție. Această decizie procedurală, înregistrată sub dosarul nr. 1979, nu reprezintă o interzicere efectivă, ci deschide calea pentru analiza argumentelor depuse de majoritatea parlamentară. Procesul vizează direct stabilitatea politică a țării și capacitatea alegătorilor de a avea reprezentare în sistemul democratic.
Cele cinci formațiuni vizate de această acțiune juridică sunt Mișcarea Națională Unită, Coaliția pentru Schimbare, Georgia Puternică – Lelo, Partidul Federaliștilor și Pentru Georgia, condus de fostul premier Giorgi Gakharia. Reclamanții, reprezentat de majoritatea Visul Georgian, susțin că aceste partide desfășoară activități incompatibile cu ordinea constituțională. Argumentele lor se bazează pe concluziile unei comisii parlamentare de anchetă privind perioada de guvernare a Mișcării Naționale Unite, între anii 2003 și 2012.
Comisia Europeană a exprimat îngrijorări majore privind posibilitatea ca sistemul judiciar să fie folosit pentru eliminarea adversarilor politici. Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, a declarat la un briefing de presă din 19 octombrie că această procedură poate submina libertățile fundamentale. Bruxellesul monitorizează îndeaproape evoluția dosarului, considerând că riscul de instrumentalizare a justiției afectează pluralismul și competiția politică echitabilă.
Primele audieri pentru acest caz sunt programate pentru perioada 21–23 octombrie, la Batumi, conform informațiilor furnizate de Civil Georgia. Dosarul este examinat de plenul Curții Constituționale, care în prezent este alcătuit din șapte judecători, după ce judecătoarea Manana Kobakhidze a demisionat la 13 octombrie. În timp ce reprezentanții Lelo – Georgia Puternică și ai Coaliției pentru Schimbare intenționează să participe, Partidul Federaliștilor a anunțat că nu se va prezenta la audieri.
Parlamentul European a intervenit deja prin adoptarea unei rezoluții la 8 octombrie, prin care a cerut retragerea acțiunii de interzicere. Rezoluția a fost votată cu 445 de voturi pentru, 37 împotrivă și 97 de abțineri, condamnând deteriorarea statului de drept în Georgia. În paralel, Comisia de la Veneția a criticat legislația care permite extinderea restricțiilor asupra persoanelor asociate cu partidele interzise, considerând definiția de „persoane asociate” drept una prea largă și insuficient de precisă.
Situația politică din Georgia este marcată de o deteriorare a relațiilor cu Uniunea Europeană, procesul de integrare fiind blocat de facto din 2024. Deși țara deține statutul de candidat la aderare primit în decembrie 2023, perspectiva avansării depinde de respectarea angajamentelor privind democrația. Instituțiile europene subliniază că continuarea măsurilor restrictive împotriva opoziției și societății civile afectează direct procesul de aderare și stabilitatea regională.
