Comisia Europeană a emis un avertisment privind nivelul rezervelor de gaze naturale din Europa, care este considerat neobișnuit de scăzut în contextul actual. Bruxelles-ul solicită guvernelor statelor membre să fie pregătite pentru o iarnă dificilă, recomandând adoptarea unor măsuri de reducere a consumului de energie. Deși nu se vorbește despre o criză imediată de aprovizionare, presiunea exercitată de prețuri și competiția pentru gazul natural lichefiat (LNG) reprezintă o preocupare majoră pentru securitatea energetică a Uniunii Europene.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a transmis o scrisoare guvernelor în care le cere să ia măsuri care să permită continuarea alimentării depozitelor sau reducerea cererii de gaze și electricitate. Datele recente indică faptul că depozitele europene de gaze sunt umplute în proporție de aproximativ 70%, un nivel cu circa 12 puncte procentuale sub ceea ce s-a înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație pune sub semnul întrebării capacitatea de rezistență a sistemului în perioadele de vârf.
Presiunile asupra pieței sunt alimentate de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de competiția crescută pentru gazul natural lichefiat, în special din partea Asiei. Prețul gazelor pe piața olandeză TTF, care servește drept reper principal pentru Europa, a ajuns la aproximativ 72 de euro pe MWh. Această valoare este cu circa 40 de euro peste nivelul de dinaintea bombardamentelor americane și israeliene asupra Iranului, desfășurate pe 28 februarie, ceea ce semnalează o volatilitate extremă.
Analistii avertizează că prețurile ar putea depăși pragul de 100 de euro pe MWh în timpul iernii dacă exporturile de LNG din zona Golfului Persic nu cresc sau dacă lucrările de mentenanță din Norvegia limitează exporturile. Dan Jørgensen recomandă utilizarea flexibilității prevăzute de regulile europene, sugerând un nivel de umplere a depozitelor de 80%, în loc de obiectivul standard de 90%. Această abordare ar permite statelor să își distribuie achizițiile pe o perioadă mai lungă, evitând achizițiile masive care cresc prețurile.
Pentru a gestiona această situație, Comisia Europeană recomandă aplicarea unor măsuri voluntare, similare cu cele utilizate în timpul crizei energetice din 2022. Acestea includ reducerea consumului de electricitate în orele de vârf, limitarea temperaturii în clădirile publice și restricționarea iluminatului public neesențial. De asemenea, se pune accent pe încurajarea consumatorilor să își mute consumul în alte intervale orare prin utilizarea contoarelor inteligente și a tarifelor diferențiate, pentru a evita supraîncărcarea rețelelor.
Situația actuală a pieței de energie este marcată de o dualitate între preț și disponibilitate fizică. Deși sistemul energetic al UE este considerat mai rezistent decât înainte de invazia rusă în Ucraina, Comisia Europeană subliniază că ne confruntăm cu o criză a prețurilor care este strâns legată de o criză a aprovizionării. Guvernelor li se cere să își revizuiască planurile naționale de urgență, care pot include măsuri severe precum întreruperea furnizării prin contracte specifice sau trecerea centralelor de la gaze la alți combustibili.
