Comisia Europeană a confirmat oficial că România a parcurs toate etapele mecanismului european de gestionare a unei crize de electricitate în luna august. Într-un răspuns oferit eurodeputatului Victor Negrescu, instituția europeană a precizat că țara a emis o avertizare timpurie pe 7 august, urmată de notificarea oficială a situației de criză pe 10 august. Această succesiune de evenimente a fost cauzată de o deteriorare rapidă a condițiilor din Sistemul Electroenergetic Național.
Cauza principală a instabilității a fost seceta hidrologică severă, care a dus la scăderea debitului Dunării la niveluri critice. Această situație a afectat direct capacitatea de producție hidroelectrică și a compromis funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă. În contextul unui consum ridicat în orele de seară, indisponibilizarea Unității 1 de la Cernavodă și riscul pentru Unitatea 2 au scăzut capacitatea internă cu aproximativ 700 MW, punând presiune pe rețea.
Pentru a compensa deficitul de producție, România a apelat masiv la schimburile transfrontaliere de energie. În unul dintre vârfurile de consum dinaintea declarării oficiale a crizei, importurile au depășit pragul de 2.300 MW, acoperind aproape 31% din necesarul instantaneu al țării. Datele operative ale Transelectrica din seara de 5 august au arătat un consum de aproximativ 7.675 MW față de o producție internă de doar 5.321 MW.
În ciuda tensiunilor, Comisia Europeană a menționat că nu a fost necesară activarea asistenței regionale de solidaritate sau a măsurilor necomerciale de ultimă instanță. Grupul de coordonare Electricity Coordination Group s-a reunit extraordinar pe 11 și 19 august pentru a evalua riscurile din Europa Centrală și de Sud-Est. Reuniunile au concluzionat că, deși sistemul regional era tensionat, nu existau riscuri de adecvanta pe termen scurt.
Guvernul a adoptat un cadru care permitea Transelectrica să gestioneze situația prin utilizarea rezervelor și a grupurilor tehnice înainte de orice intervenție drastică. Limitarea forțată a consumului a rămas o măsură de ultimă instanță, concepută să nu afecteze consumatorii casnici. Autoritățile au continuat monitorizarea strictă a echilibrului dintre producție, rezerve și importuri pentru a menține stabilitatea sistemului energetic național.
Gestionarea acestor crize de aprovizionare este reglementată la nivel european prin mecanisme care obligă statele să informeze Comisia și țările conectate imediat ce apar riscuri serioase. În România, operatorul de sistem a continuat să monitorizeze capacitățile de import pentru a preveni orice întrerupere în cazul în care seceta ar fi afectat simultan și alte state din regiune.
