Comisia Europeană a declarat oficial că proiectul gazoductului submarin Nord Stream nu va fi repus în funcțiune pentru transportul gazului rusesc în Europa, chiar și după încheierea conflictului din Ucraina. Această poziție fermă vine ca un răspuns direct la o inițiativă comună a Washingtonului și Moscovei de a relansa acest proiect controversat. Autoritățile de la Bruxelles subliniază că dependența de combustibilii fosili furnizați de Rusia a devenit o armă utilizată împotriva continentului.
Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, a explicat faptul că Europa a plătit un preț ridicat pentru utilizarea energiei rusești în scopuri politice. Ea a menționat că instituția cunoaște prea bine costurile ascunse ale acestei dependențe și că nu intenționează să ignore aceste lecții. Declarațiile sale reflectă viziunea președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care a susținut că sancțiunile împotriva sectorului energetic rus vor rămâne active până când Rusia va pune capăt războiului.
Planul de eliminare a importurilor de gaze rusești este deja reglementat prin legislația aprobată de statele membre ale Uniunii Europene. Conform acestui calendar, contractele pe termen scurt pentru gazul natural lichefiat (GNL) au fost deja eliminate treptat, iar cele pe termen lung vor înceta până în ianuarie 2027. Ultima etapă a procesului vizează contractele pentru gazul transportat prin conducte, precum cele asociate cu Nord Stream, care trebuie eliminate până în septembrie 2027.
Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pe probleme de energie, a precizat că legislația actuală nu depinde de evenimente geopolitice sau de sancțiuni specifice. Ea a afirmat că, indiferent de evoluția situației, eliminarea gazului rusesc și a GNL-ului de pe piața europeană este un proces inevitabil. Conform acestui ritm de tranziție, ultimele livrări de acest tip ar trebui să fie finalizate până la sfârșitul anului viitor, conform declarațiilor oficiale.
Discuțiile dintre SUA și Rusia privind reluarea exporturilor prin Nord Stream, cu implicarea unui investitor american, au generat nemulțumiri în Europa. Deși există susținători precum Alice Weidel din partidul Alternativa pentru Germania, care pledează pentru reluarea proiectului, majoritatea liderilor europeni rămân sceptici. Friedrich Merz a criticat aceste propuneri, insistând că securitatea energetică a Germaniei trebuie asigurată exclusiv prin surse regenerabile, nu prin dependență de Moscova.
Tranziția europeană către surse alternative a redus semnificativ ponderea gazului rusesc transportat prin conducte. În anul 2021, acest gaz reprezenta aproximativ 40% din aprovizionarea continentului, însă estimările pentru anul 2025 indică o scădere drastică la aproximativ 6%. Această schimbare de paradigmă a implicat costuri economice considerabile, deoarece statele europene au fost nevoite să apeleze la importuri de GNL, care sunt adesea mai scumpe decât gazul prin conductă.
