Comisia Europeană a anunțat oficial că gazul rusesc nu va mai fi transportat în Europa prin conducta Nord Stream chiar și după încheierea conflictului din Ucraina. Această decizie vine ca un răspuns direct la o încercare comună de relansare a proiectului controversat, propusă de Washington și Moscova. Instituția europeană menține poziția de a nu revigora acest sistem de transport, indiferent de evoluțiile diplomatice sau de eventualele acorduri de pace ce ar putea apărea între marile puteri.
Conducta submarină, care face legătura între Germania și Rusia pe o distanță de peste 1.200 de kilometri, se află deja sub sancțiuni ale Uniunii Europene. În prezent, Nord Stream 1 este inoperabilă în urma unei explozii survenite în mijlocul anului 2022, în timp ce Nord Stream 2 nu a reușit niciodată să obțină certificarea necesară de la guvernul german. Comisia subliniază că dependența de combustibilii fosili furnizați de Rusia a fost utilizată ca o armă împotriva continentului.
Paula Pinho, purtătorul de cuvânt principal al Comisiei, a declarat că Europa a plătit un preț ridicat pentru această dependență și că nu va uita costurile ascunse ale acesteia. Ea a citat discursul președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, care a afirmat că sancțiunile asupra energiei rusești vor rămâne active până când Rusia va opri războiul. Această poziție a fost confirmată și în cadrul unui summit al liderilor UE, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Planul propus de SUA și Rusia vizează relansarea fluxurilor de gaz prin Nord Stream, implicând un investitor american și discuții despre activele Lukoil sau tehnologia nucleară. Totuși, Comisia invocă legislația deja aprobată de statele membre pentru eliminarea treptată a importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul anului 2027. Conform acestui calendar, contractele pe termen lung de gaz prin conducte vor înceta complet până în septembrie 2027, indiferent de contextul geopolitic.
În interiorul Europei, situația generează dezbateri aprinse, lidera partidei de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania, Alice Weidel, promițând reluarea Nord Stream pentru a proteja succesul economic german. În schimb, cancelarul Friedrich Merz a acuzat-o pe Weidel că ține partea Rusiei, insistând că securitatea energetică a țării trebuie asigurată exclusiv prin surse regenerabile. Majoritatea statelor membre consideră însă că achizițiile de la Moscova implică costuri inacceptabile pentru securitatea comună.
Tranziția energetică a Uniunii Europene a implicat o schimbare radicală a mixului de aprovizionare în ultimii ani. Ponderea gazului rusesc prin conducte a scăzut drastic, de la aproximativ 40% în anul 2021 la circa 6% în anul 2025. Această trecere a fost realizată prin orientarea masivă către importul de GNL, în special din America, un proces care a generat costuri ridicate pentru consumatorii europeni pe parcursul perioadei de criză energetică.
