Comisia Europeană analizează raportările privind posibila reducerea vizibilității unor voci politice pe platformele deținute de Meta, în anumite regiuni. Investigatția vizează modul în care mesajele sunt distribuite, examinând situațiile în care o postare rămâne online, dar ajunge la un număr mai mic de utilizatori.
Procedura, lansată pe 30 aprilie 2024, vizează în mod specific politica prin care Facebook și Instagram ar putea reduce prezența conținutului politic în sistemele de recomandare. Comisia Europeană verifică dacă aceste practici respectă obligațiile de transparență, dacă utilizatorii au posibilitatea de a contesta deciziile și care sunt riscurile pentru dezbaterea civică și procesele electorale. Această investigație a fost deschisă pentru a verifica suspiciunile privind respectarea Regulamentului privind serviciile digitale, fără a reprezenta o constatare definitivă a unei încălcări.
O distincție crucială în acest caz este cea dintre eliminarea conținutului și limitarea distribuirii acestuia. O postare poate rămâne accesibilă pe profilul autorului, dar poate fi restricționată în sistemele de recomandare pentru utilizatorii care nu îl urmăresc. Totuși, o scădere a audienței nu dovedește automat existența unei restricții ascunse; analiza trebuie să determine dacă decizia a fost luată pe baza unor reguli specifice.
Conform Regulamentului privind serviciile digitale, orice restricție de vizibilitate motivată de caracterul ilegal al conținutului sau de încălcarea condițiilor platformei trebuie explicată utilizatorului prin motive clare. Platformele sunt obligate să ofere un mecanism intern gratuit de contestare a deciziilor. În acest context, baza europeană de transparență permite publicului și cercetătorilor să urmărească tipurile de măsuri raportate, însă datele sunt raportări ale platformelor și nu confirmă automat legalitatea deciziilor de moderare.
O cercetare publicată în iunie de Taylor Annabell și Catalina Goanta, de la Universitatea din Utrecht, subliniază dificultatea verificării acestor procese. Analizând 34 de documente de la Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube, autoarele au identificat probleme de claritate și coerență în regulile aplicabile conținutului politic, deși studiul nu confirmă direct cazurile de restrângere a vizibilității discutate în cadrul briefing-ului.
Din partea sa, Meta face o distincție între exprimarea politică și promovarea plătită. Compania a oprit în UE reclamele politice, electorale și pe teme sociale în octombrie 2025, invocând dificultățile create de normele europene privind publicitatea politică. Meta a precizat că utilizatorii și politicienii pot continua să publice mesaje politice fără promovare plătită, însă această poziție nu răspunde direct acuzațiilor privind modul de recomandare a postărilor.
