Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României, invocând un tratament fiscal discriminatoriu aplicat investitorilor. Problema centrală vizează modul în care sunt impozitate câștigurile obținute din tranzacționarea acțiunilor și a altor instrumente financiare. Autoritățile de la Bruxelles susțin că investitorii care utilizează intermediari din afara țării se confruntă cu o presiune fiscală mult mai mare decât cei care apelează la brokeri români, ceea ce afectează echilibrul pieței.
Regimul fiscal propus pentru România prevede că, începând cu data de 1 ianuarie 2026, câștigurile realizate prin intermediari locali vor fi impozitate prin reținere la sursă. Pentru acțiunile deținute pe o perioadă mai mare de un an, cota de impozitare va fi de 3%, în timp ce pentru cele deținute sub un an, aceasta va fi de 6%. Aceste valori reprezintă o modificare față de pragurile anterioare de 1% și 3%, menținând însă un avantaj comparativ față de platformele externe.
În schimb, persoanele care tranzacționează prin platforme străine trebuie să își declare singure câștigul net anual prin intermediul Declarației unice. Pentru acești investitori, impozitul va ajunge la 16%, o creștere semnificativă față de cota de 10% aplicată în anul 2025. Un aspect critic menționat este faptul că, în cazul brokerilor străini, reținerea la sursă se aplică la fiecare tranzacție profitabilă, fără a lua în calcul pierderile acumulate în alte tranzacții din același an.
Comisia Europeană consideră că acest sistem de impozitare reduce atractivitatea serviciilor oferite de intermediarii din alte state membre UE sau din Spațiul Economic European. Oficialii europeni argumentează că acest regim poate încălca libertatea de prestare a serviciilor, un drept garantat de articolul 56 din Tratatul privind funcționarea UE și de articolul 36 din Acordul SEE. România dispune de o perioadă de două luni pentru a răspunde scrisorii de punere în întârziere.
Dacă România nu va oferi răspunsuri satisfăcătoare, Comisia Europeană poate emite un aviz motivat, etapă care precede sesizarea Curții de Justiție a UE. România nu este singura țară vizată de aceste măsuri de control. În cadrul aceluiași pachet de investigații, Ungaria, Italia și Irlanda au primit notificări oficiale, fiind acuzate de tratament fiscal discriminatoriu în ceea ce privește veniturile provenite din deținerea de obligațiuni.
Această acțiune a Comisiei Europene se înscrie într-un context de monitorizare strictă a respectării regulilor de concurență și a libertății de mișcare în interiorul Uniunii Europene. Autoritățile europene urmăresc asigurarea unui cadru legislativ uniform, care să nu penalizeze fluxurile de capital transfrontaliere și să permită tuturor agenților economici accesul la aceleași condiții de operare pe piața financiară comună.
