Comisia Europeană lucrează la implementarea unor măsuri menite să elimine vulnerabilitățile cauzate de lanțurile lungi de subcontractare. Obiectivele principale vizează lipsa de transparență privind firmele care execută efectiv contractele și dificultatea de a identifica entitatea responsabilă atunci când drepturile angajaților sunt încălcate. Aceste schimbări vizează atât sectorul achizițiilor publice, cât și protecția generală a forței de muncă în cadrul economiei europene.
Prin propunerea pentru Public Procurement Act, prezentată în septembrie, se urmărește interzicerea subcontractării integrale a unui contract public. Această măsură va aplica o restricție atunci când contractorul principal nu aduce nicio contribuție proprie la executarea lucrării sau serviciului respectiv. Ofertanții vor fi obligați să indice clar partea pe care intenționează să o subcontracteze și să prezinte lista subcontractorilor propuși, oferind astfel autorităților publice o vizibilitate sporită asupra întregului lanț de execuție.
Un al doilea dosar legislativ, cunoscut sub numele de Quality Jobs Act, este încă în faza de construcție. Roxana Mînzatu a explicat, în cadrul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a Parlamentului European, că acest act poate analiza răspunderea în lanț dincolo de simpla plată a salariilor. Discuțiile vizează includerea obligațiilor privind contribuțiile sociale, precum și a standardelor de sănătate și securitate în muncă, însă conținutul final al acestui act nu este încă stabilit.
Sectorele de construcții, logistică, transporturi și agricultură au fost identificate ca fiind cele cu cele mai mari riscuri. În aceste domenii, lanțurile de subcontractare pot fi foarte lungi, implicând activități transfrontaliere și numeroși intermediari. Situația devine critică atunci când structura contractuală nu mai corespunde realității muncii, făcând dificilă identificarea angajatorului real în cazul în care apar probleme legate de neplata salariilor sau lipsa protecției sociale.
În cadrul noilor reguli de achiziții publice, accentul se mută de la prețul cel mai mic către raportul preț-calitate. Propunerea prevede o pondere minimă de 30% pentru criteriile de calitate, valoare care poate crește până la 50% în contractele care implică o utilizare intensivă a forței de muncă. Autoritățile contractante vor putea lua în considerare condițiile de muncă ale celor care execută contractul ca parte a evaluării, asigurând astfel un control mai riguros.
În prezent, cadrul juridic european privind răspunderea în subcontractare nu este uniform, existând deja norme specifice pentru detașarea lucrătorilor sau munca pe platforme. Comisia Europeană analizează dacă este necesară aplicarea unor scheme de răspundere mai stricte pentru sectoarele vulnerabile. Miza principală rămâne echilibrul între menținerea subcontractării ca instrument legitim pentru întreprinderile mici și prevenirea structurilor care facilitează exploatarea forței de muncă.
