Comisia Europeană a depus miercuri o propunere oficială pentru deblocarea unei sume de 4,2 miliarde de euro destinate Ungariei. Acești bani fac parte din fondurile de coeziune ale Uniunii Europene, care au fost înghețați în anul 2022. Decizia vine ca urmare a încălcărilor principiului statului de drept care au fost comise anterior sub guvernul fostului prim-ministru Viktor Orbán, afectând bugetul instituției europene.
Propunerea de ridicare a restricțiilor a fost motivată de faptul că Ungaria a remediat încălcările care puneau în pericol resursele UE. Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că autoritățile maghiare au luat măsuri importante pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii. În urma acestor reforme, pe lângă fondurile de coeziune, se propune redeschiderea programelor Erasmus+ și Orizont Europa pentru cercetătorii și studenții din Ungaria.
Deblocarea acestor resurse a fost o prioritate centrală pentru Péter Magyar, care a preluat funcția de prim-ministru în urma unei victorii electorale zdrobitoare în luna mai. Șeful executivului de la Budapesta a subliniat că deblocarea miliardelor de euro pe care maghiarii le merită a fost un angajament cheie din timpul campaniei sale electorale. De la instalarea sa, guvernul a înregistrat progrese în abordarea problemelor de corupție și achiziții publice.
Din punct de vedere legislativ, Budapesta a modificat peste o sută de acte normative pentru a aborda conflictele de interese și corupția. Reformele includ și aderarea țării la Parchetul Public European (EPPO), măsură menționată pe site-ul guvernului. Comisarul pentru justiție, Michael McGrath, a descris propunerea ca fiind un pas important și pozitiv, menționând că va continua colaborarea constructivă cu autoritățile maghiare pentru monitorizarea progresului.
Fondurile de coeziune sunt instrumente ale Uniunii Europene concepute pentru a sprijin de reformele economice, sociale și teritoriale în statele membre cu venituri mai mici. Ungaria a fost unul dintre principalii beneficiari ai acestui program, alături de alte țări precum Polonia, Italia și România. În 2022, UE a decis înghețarea a 55% din aceste fonduri din cauza preocupărilor legate de riscurile de corupție sub administrația Viktor Orbán.
Această evoluție politică intervine într-un context de dinamism regional, unde Uniunea Europeană gestionează simultan multiple crize și procese de sancționare. În timp ce Ungaria reușește să recupereze accesul la fonduri prin reforme, alte discuții europene rămân tensionate, inclusiv cele legate de finanțarea apărării sau de gestionarea sancțiunilor internaționale aplicate unor entități externe.
