Comisia Europeană a prezentat marți, 6 octombrie, un set de propuneri menite să faciliteze procesul de integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană. Planul vizează pregătirea instituțiilor pentru o Uniune extinsă, care ar putea depăși pragul de 30 de state membre. Această inițiativă vine într-un moment în care interesul geopolitic pentru extindere a crescut după invazia Rusiei asupra Ucrainei, deși elanul politic pare să scadă din cauza riscurilor economice și a ascensiunii extremei drepte.
Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat necesitatea de a adapta politicile și bugetul pentru a primi noile state. Pentru a preveni problemele de guvernare observate anterior în Polonia și Ungaria, executivul propune introducerea unor clauze de salvaguardare instituțională în tratatele de aderare. Acestea ar permite reducerea finanțărilor sau suspendarea temporară a dreptului de vot în cazul unor încălcări grave ale valorilor europene, decizia urmând să fie luată prin supermajoritate, nu prin unanimitate.
Integrarea Ucrainei reprezintă o provocare majoră din cauza dimensiunii demografice și a impactului asupra agriculturii. Marta Kos, comisara pentru extindere, a menționat că se propune un regim special pentru Kiev, care ar putea limita sprijinul financiar pentru sectorul său agricol și accesul anumitor produse, precum grâul, pe piața europeană. În același timp, UE ar putea ajuta Ucraina să își recâștige piețele tradiționale din Africa, Asia și Orientul Mijlociu, afectate de război.
În ceea ce privește impactul financiar, Comisia estimează că integrarea unor state mai mici, precum Muntenegru, va necesita sume de aproximativ 380–420 de milioane de euro pe an. Pentru Ucraina, bugetul multianual prevede deja 100 de miliarde de euro pentru reconstrucție, astfel încât noii membri să nu privească fondurile de coeziție ale statelor actuale. Pentru Muntenegru, Albania și Republica Moldova, urmează să fie prezentate foi de parcurs individualizate la sfârșitul lunii octombrie.
Pentru a asigura funcționarea unei Uniuni cu mulți membri, Comisia propune modificări ale modului de luare a deciziilor. Printre măsurile discutate se numără reducerea numărului de comisari și trecerea de la votul prin unanimitate la majoritatea calificată, în special în domeniul relațiilor externe. De asemenea, noile state membre ar putea fi obligate să nu își exercite dreptul de veto asupra unor extinderi ulterioare sau din cauza unor neînțelegeri bilaterale între state.
Procesul de extindere al Uniunii Europene a cunoscut perioade de stagnare după aderarea Croației în 2013 și după Brexit. În prezent, Bruxellesul gestionează presiunea politică din partea partidelor eurosceptice și a unor state reticente, precum Franța sau Țările de Jos. Deciziile privind aceste propuneri de reformă instituțională și extindere ar putea fi analizate în cadrul summitului șefilor de stat și de guvern al UE de la mijlocul lunii octombrie.
