Comisia Europeană a prezentat noi propuneri de reglementare fiscală care vizează companiile din Uniunea Europeană, introducând schimbări semnificative în modul de impozitare. Propunerile urmăresc simplificarea legislației complexe și reducerea raportărilor administrative, punând accent pe debirocratizare și securitate juridică. Printre principalele măsuri se numără scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende, indiferent de nivelul de participare deținut de entitățile implicate.
În prezent, legislația din România impune condiții specifice pentru aplicarea acestor scutiri, necesitând existența unei participații minime și respectarea unor perioade de deținere stabilite. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, a explicat că noile propuneri europene ar putea elimina aceste constrângeri privind nivelul participării. Această schimbare ar fi facilitată prin instrumente precum Tax Omnibus și revizuirea Directivei privind cooperarea administrativă, utilizând și implementarea recentă a Pilonului 2 al OCDE.
O altă modificare majoră vizează facilitățile fiscale destinate cercetării și dezvoltării, unde se intenționează introducerea unui standard minim de aplicare. Conform propunerilor, cheltuielile eligibile pentru cercetare-dezvoltare ar putea fi deduse imediat în anul în care au fost efectuate sau în oricare dintre următorii patru ani. În România, aceste facilități au fost extinse treptat prin creșterea procentului de deduceri suplimentare și prin introducerea creditului fiscal de 10%, fiind incluse și scutiri de impozit pe venit pentru angajați.
Comisia Europeană propune, de asemenea, un nou plafon deductibil de 3 milioane de euro pentru costurile excedentare ale îndatorării. Această măsură ar include excluderea anumitor împrumuturi acordate de terți, în funcție de scopul finanțării. În prezent, în România, regimul este diferit, existând două plafoane: 500.000 euro pentru costurile cu persoane afiliate și 1 milion euro pentru costurile totale excedentare ale îndatorării, rezultate din tranzacții cu persoane afiliate sau neafiliate.
Implementarea acestor directive va depinde de publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și de procesul de transpunere în legislația națională a fiecărui stat membru. Ioana Lixandru subliniază că forma finală a regulilor va fi influențată de preocupările legate de evitarea obligațiilor fiscale și de constrângerile bugetare ale statelor. Propunerile europene urmăresc ca măsurile anti-abuz să vizeze majoritatea contribuabililor, utilizând volumul mare de informații digitale disponibile despre aceștia.
Evoluția acestor reglementări marchează o tentativă de armonizare a politicilor fiscale între România și Uniunea Europeană, în special în ceea ce privește tratarea împrumuturilor acordate către persoane afiliate. Discuțiile actuale indică faptul că deductibilitatea ar putea crește de la pragul de 1 milion de euro aplicat în prezent la un nivel de 3 milioane de euro, conform noilor direcții europene de combatere a erodării bazei impozabile.
