Comisia Europeană propune noi direcții pentru simplificarea legislației fiscale, punând accent pe debirocratizare, transparență și securitate juridică pentru companii. Această inițiativă europeană vizează creșterea competitivității companiilor din Uniunea Europeană prin aplicarea unor măsuri anti-abuz mult mai țintite. În același timp, autoritățile din România adoptă restricții fiscale noi, concentrându-se pe aplicarea riguroasă a prețurilor de transfer și a standardelor OCDE și UE pentru a crește veniturile bugetare.
Printre principalele modificări propuse la nivel european se numără scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE de dobânzi, redevențe și dividende. În prezent, în România, aceste scutiri sunt condiționate de nivelul de participație și de perioade minime de deținere. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, menționează că aceste schimbări pe termen lung ar trebui să faciliteze dezvoltarea economică prin eliminarea unor raportări complexe și prin simplificarea regimului fiscal actual.
În ceea ce privește facilitățile pentru cercetare-dezvoltare, Comisia Europeană introduce un standard minim pentru cheltuielile eligibile. Acestea pot fi deduse imediat în anul realizării cheltuielii sau în oricare dintre următorii patru ani. Totodată, sunt prevăzute măsuri anti-abuz, precum condiții specifice pentru păstrarea activelor sau ajustări la calculul costurilor excedentare ale îndatorării. Statele membre vor putea menține sau adopta alte facilități dacă acestea tratează cheltuielile într-un mod mai favorabil.
Un alt punct de interes vizează costurile excedentare ale îndatorării, unde Comisia Europeană propune un plafon fix deductibil de 3 milioane euro. În România, regimul actual este diferit, având două plafoane aplicabile începând cu anul 2024. Un plafon de 500.000 euro este stabilit pentru costurile cu persoane afiliate care nu finanțează achiziția de imobilizări corporale, în timp ce un plafon de 1 milion euro se aplică pentru costurile totale excedentare rezultate din tranzacții cu persoane afiliate și neafiliate.
România a implementat deja diverse măsuri pentru a preveni decapitalizarea companiilor și transferul profitului către alte jurisdicții. Acestea includ cerințe minime pentru activ net, limitarea recuperării pierderilor fiscale și modificarea prevederilor privind prețurile de transfer. De asemenea, autoritățile române utilizează un volum mare de informații despre contribuabili, datorită măsurilor de digitalizare introduse recent, pentru a monitoriza mai eficient aplicarea standardelor fiscale și a preveni erodarea bazei impozabile.
Evoluția regimului fiscal european și cel național reflectă o tensiune între nevoia de competitivitate și necesitatea de a colecta venituri bugetare. În timp ce propunerile de la nivelul Uniunii Europene urmăresc reducerea complexității administrative, România continuă să consolideze mecanismele de control fiscal. Implementarea acestor noi directive europene va depinde de procesul de transpuse în legislația internă și de constrângerile bugetare specifice fiecărui stat membru.
