România și Uniunea Europeană pregătesc noi schimbări legislative pentru a reglementa modalitatea de calcul a împrumuturilor acordate către persoane afiliate. Măsurile vizează combaterea erodării bazei impozabile și a transferului de profit, prin aplicarea riguroasă a standardelor OCDE și UE. Propunerile de reformă fiscale sunt menite să simplifice legislația actuală, care este considerată foarte complexă, și să crească în același timp veniturile bugetare ale statului.
Una dintre principalele schimbări propuse de Comisia Europeană vizează plafonul pentru costurile excedentare ale îndatorării. În prezent, în România, există două plafoane aplicabile începând cu anul 2024: 500.000 euro pentru costurile cu persoane afiliate care nu finanțează imobilizări corporale și 1 milion euro pentru costurile totale rezultate din tranzacții cu persoane afiliate sau neafiliate. Noua propunere europeană ar putea impune un plafon fix deductibil de 3 milioane euro, modificând astfel structura actuală.
Pe lângă reglementarea împrumuturilor, noile directive vizează și scutirea de impozit reținut la sursă pentru plățile intra-UE. Această măsură ar putea viza dobânzile, redevențele și dividendele, indiferent de nivelul participației, eliminând condițiile actuale de deținere minimă din România. Ioana Lixandru, Senior Tax Consultant la Crowe România, indică faptul că aceste modificări pe termen lung sunt parte din efortul de a sprijini competitivitatea companiilor din Uniunea Europeană prin simplificarea procedurilor.
În ceea ce privește facilitățile pentru cercetare-dezvoltare, se propune introducerea unui standard minim de deductibilitate. Cheltuielile eligibile ar putea fi deduse imediat în anul în care au fost efectuate sau în oricare dintre următorii patru ani. Totodată, vor fi introduse măsuri anti-abuz, precum condiții specifice pentru păstrarea activelor sau ajustări la calculul costurilor excedentare, pentru a asigura un tratament echitabil al acestor cheltuieli de cercetare.
Evoluția facilităților fiscale pentru cercetare-dezvoltare în România a fost marcată de o extindere treptată, prin creșterea procentului de deduceri și introducerea creditului fiscal de 10%. Datele arată o creștere a interesului pentru certificarea activității de cercetare-dezvoltare, de la 29 de contribuabili în 2023 la 56 de contribuabili înregistrați în 2025. Certificarea este obligatorie pentru marii contribuabili, fiind o măsură implementată pentru a monitoriza corect aceste investiții.
Implementarea acestor schimbări depinde de publicarea directivelor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și de procesul de transpunere în legislația națională. Forma finală a reglementărilor va fi influențată de constrângerile bugetare ale statelor membre și de necesitatea de a evita obligațiile fiscale. Autoritățile române dispun deja de un volum mare de informații despre contribuabili datorită măsurilor de digitalizare introduse recent în sistemul fiscal.
