Comisia Europeană a adoptat pe 6 octombrie o propunere de reformă a sistemului de standardizare, care vizează accelerarea proceselor tehnice și facilitarea accesului la informații. Propunerea urmărește modificarea actualului Regulament 1025/2012 pentru a reduce timpul mediu necesar elaborării unui standard european de la aproximativ șase ani la patru ani. Această schimbare ar putea reduce durata proceselor cu o treime, oferind companiilor un cadru mai predictibil în fața tehnologiilor care evoluează rapid.
O componentă majoră a reformei vizează accesibilitatea documentelor tehnice pentru companii. Comisia propune ca standardele armonizate și cele la care face trimitere legislația UE să fie accesibile gratuit, printr-o serie de depozite dedicate. Măsura vizează aproximativ 3.650 de standarde din totalul de circa 27.000 de norme disponibile în cataloagele organizațiilor europene. Această decizie vine ca urmare a jurisprudenței recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene, care indică faptul că normele parte din cadrul juridic european trebuie accesibile fără costuri.
Pentru a evita blocajele tehnice, executivul european propune introducerea unor mecanisme de rezervă. În situațiile în care un standard armonizat nu poate fi livrat la timp, se vor putea utiliza specificații comune sau livrabile tehnice intermediare. Aceste soluții temporare ar putea oferi o prezumție de conformitate, permițând produselor sau tehnologiilor noi să nu rămână blocate pe piață în așteptarea finalizării procesului complet de standardizare. Scopul este de a răspunde nevoilor urgente în domenii precum inteligența artificială sau securitatea cibernetică.
Reforma pune un accent deosebit pe incluziunea unor actori economici mai mici. Comisia dorește ca IMM-urile, organizațiile consumatorilor, sindicatele și mediul academic să aibă o participare mai activă în procesul de elaborare. Organismele naționale de standardizare vor fi obligate să asigure o reprezentare mai largă și să reducă costurile de participare pentru companiile mici. Acest lucru ar putea ajuta IMM-urile să beneficieze mai rapid de prezumția de conformitate, evitând costurile ridicate ale demonstrațiilor tehnice individuale.
Sistemul actual de standardizare europeană se bazează pe organizații precum CEN, CENELEC și ETSI, care colaborează cu experți din industrie și autorități. Deși noile reguli vor introduce termene obligatorii mai clare și monitorizare în timp real printr-o platformă digitală, rolul acestor organisme va rămâne central. Comisia propune, în plus, crearea unui Centru de expertiză pentru standardizarea europeană, capabil să identifice mai rapid tehnologiile emergente și să coordoneze mai eficient politicile UE cu cele internaționale.
Standardele europene sunt documente tehnice esențiale care definesc caracteristicile produselor, serviciilor sau proceselor, de la dimensiuni simple până la cerințe complexe de securitate cibernetică. În prezent, utilizarea lor este adesea voluntară, însă standardele armonizate au o funcție juridică specială, oferind companiilor o prezumție de conformitate cu legislația UE. Această conformitate facilitează accesul pe piața unică și reduce costurile operaționale pentru producătorii care respectă normele stabilite prin Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
