Comisia Europeană propune un nou impuls procesului de extindere a blocului comunitar, în contextul în care diverse state candidate așteaptă de decenii aderarea la Uniunea Europeană. În prezent, Albania, Muntenegru, Republica Moldova și Ucraina sunt identificate ca fiind cele mai avansate țări în procesul de aderare. Oficialii europeni au exprimat speranța că Muntenegru ar putea deveni membru al UE chiar din anul 2028, marcând un pas important în integrarea regională.
Comisara pentru extindere, Marta Kos, a declarat la Strasbourg că o Uniune mai mare reprezintă o investiție pe termen lung în pacea, securitatea și prosperitatea Europei. Pentru a evita complicațiile administrative, Comisia propune o abordare dublă: statele candidate trebuie să respecte standardele europene, în timp ce Uniunea trebuie să își reformeze propriile mecanisme. Această reformă vizează eliminarea obstacolelor din procesul de aderare și consolidarea protecției valorilor democratice în cadrul noilor state membre.
Un punct critic al propunerii este renunțarea la regula unanimității pentru anumite decizii, cum ar fi deschiderea capitolelor de negociere, înlocuirea acesteia cu votul prin majoritate calificată. În prezent, procesul este blocat de necesitatea acordului tuturor celor 27 de state membre, situație care a permis unor țări să oprească progresul unor candidați, precum a făcut Ungaria în cazul Ucrainei. Un oficial al Comisiei a subliniat că sistemul actual, care necesită trei decizii separate în unanimitate pentru fiecare grup de capitole, este greu de înțeles.
Pentru a motiva statele candidate, Comisia propune integrarea graduală, permițând accesul anticipat la anumite beneficii ale apartenenței înainte de aderarea efectivă. Această măsură este condiționată de alinierea strategică a țării candidate față de Uniunea Europeană, o noutate care vizează prevenirea influenței Rusiei asupra unor lideri precum Aleksandar Vučić din Serbia. Expertă Heather Grabbe a explicat că acest lucru vizează direct prevenirea intrecerii țărilor candidate în sfera de influență a Rusiei.
Pentru a preveni regresul democratic, similar cu experiențele din Polonia sau Ungaria, se propune un mecanism de sancțiuni pentru primii 15 ani de apartenență. Marta Kos a afirmat că UE are nevoie de mecanisme mai rapide decât activarea Articolului 7 pentru a evita apariția unor lideri precum Viktor Orbán. Deși unii critici consideră că aceste condiții ar putea crea un standard dublu față de statele deja membre, experți precum Tinatin Akhvlediani susțin că abordarea este justificată pentru democrațiile fragile.
Decizia finală privind aceste propuneri de reformă va fi luată de statele membre în cadrul Consiliului European. Șefii de stat și de guvern din cele 27 de țări membre vor discuta aceste măsuri la reuniunea programată pentru perioada 15-16 octombrie. Rezultatul acestor negocieri va stabili viteza și modul în care noua agendă de extindere a Comisiei Europene va fi implementată în realitate, influențând viitorul geopolitic al continentului.
