Comisia Europeană a decis să redirecționeze resursele interne pentru a susține procesul de extindere al Republicii Moldova, pe măsură ce ritmul reformelor implementate de la Chișinău a depășit capacitatea actuală de monitorizare a departamentului. Oficialii europeni au declarat că este necesară realocarea resurselor pentru a ține pasul cu progresul rapid al țării partenere. Această decizie vine într-un moment în care Republica Moldova demonstrează o viteză de implementare a reformelor care necesită o adaptare a expertizei europene.
Comisarul european pentru Politica Europeană de Vecinătate și Negocieri de Extindere, Marta Kos, a subliniat importanța acestui proces de reformă. În cadrul unei discuții cu noul prim-ministru Vasile Tofan, aceasta a menționat că rezultatele obținute de Republica Moldova sunt impresionante. Comisia Europeană trebuie acum să recupereze terenul pierdut prin monitorizarea atentă a progresului, deoarece departamentul pentru extindere este deja suprasolicitat de evoluțiile simultane din mai multe state candidate.
Din partea Chișinăului, viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a descris reformele implementate în ultimii cinci ani ca fiind fără precedent. Ea a susținut că succesul acestui proces depinde direct de voința politică și de determinarea populației de a profita de fereastra de oportunitate actuală. Guvernul pro-UE, instalat sub mandatul președintei Maia Sandu, a pus accent pe faptul că integrarea europeană reprezintă singura metodă de consolidare a democrației în țară.
În ciuda progresului tehnic, procesul de aderare al Republicii Moldova rămâne strâns legat de cel al Ucrainei din motive politice. Deși ambele țări au început procesele de aderare în 2022, parcursul lor este influențat de deciziile Consiliului UE. În acest context, Ungaria a menținut veto-ul asupra deschiderii unor noi grupuri de negocieri cu Ucraina, legat de disputele privind drepturile minorității maghiare, ceea ce afectează indirect și parcursul Republicii Moldova.
Situația politică rămâne complexă din cauza dependenței de deciziile bilaterale dintre statele membre. Ungaria a continuat să blocheze deschiderea unor grupuri de discuzii care vizeau piața internă și politica de concurență. Această poziție a Budapestei este motivată de necesitatea implementării garanțiilor privind drepturile minorității maghiare în Ucraina, un aspect care menține procesul de negociere într-un stadiu de incertitudine pentru ambele țare candidate.
Procesul de integrare europeană al Republicii Moldova este marcat de o dualitate între rapiditatea reformelor interne și barierele politice externe. În timp ce expertiza tehnică a Comisiei trebuie să se adapteze la ritmul de dezvoltare al fiecărei țări, deciziile de la nivelul Consiliului European rămân sub influența raporturilor bilaterale dintre statele membre, precum cele dintre Ungaria și Ucraina.
