Comisia Europeană a respins, joi, solicitările transmise de Italia și Grecia prin care aceste state cereau o flexibilitate bugetară suplimentară. Decizia vizează capacitatea statelor membre de a face față inflației generate de creșterea prețurilor energiei și de a finanța măsurile de sprijin destinate atât populației, cât și companiilor. Această refuz vine în contextul presiunilor economice ce afectează stabilitatea financiară a unor țări din Uniunea Europeană.
Premierul italian Giorgia Meloni a solicitat Comisiei Europene să ia în calcul o inflație mai ridicată decât estimările inițiale în procesul de calcul al deficitelor bugetare permise. Roma susține că evaluarea depășirilor limitelor de cheltuieli trebuie ajustată și că statele ar trebui să poată utiliza veniturile fiscale suplimentare, generate de inflație, pentru a compensa impactul scumpirii energiei asupra economiei naționale.
Pe aceeași linie de cerințe, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a solicitat exceptarea măsurilor naționale temporare de sprijin pentru gospodării și întreprinderi de la plafonul european. Această cerere vizează limitarea impactului plafonului privind creșterea cheltuielilor publice nete asupra capacității de intervenție a statului în fața crizei energetice. Grecia dorește ca aceste ajutoare să nu fie penalizate prin regulile de consolidare fiscală.
Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a explicat în cadrul unei conferințe de presă că presiunile inflaționiste sunt deja luate în considerare în evaluarea generală a respectării regulilor fiscale. Acesta a subliniat că nu se pot introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală, avertizând că modificarea repetată a regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european.
Oficialul european a menționat că credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară este esențială în acest moment. Comisia Europeană a acordat deja anumite derogări de la traiectoriile de consolidare fiscală pentru creșterea cheltuielilor de apărare și pentru finanțarea măsurilor menite să reducă dependența de combustibilii fosili. Executivul comunitar consideră că aceste mecanisme existente oferă deja flexibilitatea necesară, fără a mai fi necesare noi modificări ale regulilor bugetare.
Situația evidențiază tensiunea dintre necesitatea statelor de a proteja cetățenii prin cheltuieli publice și dorința Comisiei Europene de a menține disciplina fiscală. Decizia impune Italia și Grecia să gestioneze măsurile de sprijin în limitele strict stabilite de normele europene actuale, fără nicio extindere a limitelor de cheltuieli nete.
