Comisia Europeană a refuzat propunerile primarilor italian și grec de a relaxa regulile fiscale în contextul presiunilor economice actuale. Premierul italian Giorgia Meloni a solicitat ca inflația mai ridicată decât estimările inițiale să fie luată în calcul la calcularea deficitelor bugetare permise și la evaluarea limitelor de cheltuieli. Roma susține că statele membre ar trebui să poată utiliza veniturile fiscale suplimentare generate de inflație pentru a compensa impactul scumpirii energiei asupra economiei.
În același timp, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a cerut ca măsurile naționale temporare de sprijin pentru gospodării și întreprinderi să fie exceptate de la plafonul european privind creșterea cheltuielilor publice nete. Comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a respins aceste solicitări, menționând că presiunile inflaționiste sunt deja incluse în evaluarea generală a factorilor relevanți pentru respectarea regulilor fiscale. Acesta a subliniat că nu se pot introduce permanent noi forme de flexibilitate fiscală.
Valdis Dombrovskis a avertizat că modificarea repetată a regulilor ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul comun al statelor membre de a respecta cadrul fiscal european. Credibilitatea politicilor de sustenabilitate bugetară este considerată esențială în acest moment. Comisia Europeană a menționat că oferă deja anumite derogări de la traiectoriile de consolidare fiscală, în special pentru finanțarea creșterii cheltuielilor de apărare și pentru reducerea dependenței de combustibilii fosili.
Situația fiscală este tensionată de explozia prețurilor la energie, care afectează sever piețele europene. În septembrie, prețul mediu zilnic al energiei pe piața pentru ziua următoare, operată de OPCOM, a ajuns la 176,14 euro/MWh. Această valoare este cu 16,5% mai mare decât cea din luna august, care a fost de 151,16 euro/MWh, și cu 81% peste nivelul înregistrat în septembrie 2025, când prețul era de 97,95 euro/MWh.
România se confruntă cu prețuri ridicate, ocupând poziția a patra în topul celor mai scumpe piețe de energie din Uniunea Europeană, atât la nivel lunar, cât și anual. Prețul mediu de 126 euro/MWh înregistrat de la începutul anului este depășit doar de Italia, Irlanda și Ungaria. Creșterea costurilor este atribuită condițiilor meteo nefavorabile și indisponibilizării centralei nucleare de la Cernavodă, factori care forțează furnizorii să ajusteze ofertele pentru clienții finali.
Evoluția prețurilor la energie electrică în România a fost marcată de o creștere constantă în ultimii ani. În anul 2025, prețul mediu zilnic a fost de 108,17 euro/MWh, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 5 euro sau 4,5% față de nivelul de 103,5 euro/MWh înregistrat în 2024. Această tendire ascendentă a costurilor de tranzacționare pe piețele la termen, unde prețurile depășesc 900 lei/MWh, pune presiune directă pe bugetele gospodăriilor și pe stabilitatea fiscală a statelor.
