Comisia Europeană a decis oficial trimiterea Ungariei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Decizia a fost luată ca urmare a nerespectării dreptului comunitar în ceea ce privește procedurile de arbitraj pentru investiții. Executivul de la Bruxelles susține că Ungaria a permis companiilor controlate de stat să eludeze obligațiile prevăzute de legislația Uniunii Europene, în special în ceea ce privește regulile privind arbitrajul investitor-stat.
Conflictul central vizează acțiunile companiei MOL, care este controlată de stat, precum și ale filialelor sale. Deși sunt companii private, Comisia Europeană consideră că statul ungar exercită un control efectiv asupra MOL. Această entitate a demarat o procedură de arbitraj în temeiul articolului 26 din Tratatul privind Carta Energiei împotriva unui alt stat membru al UE. După obținerea unei hotărâri arbitrale, compania a solicitat recunoașterea acesteia de către o instanță dintr-o țară terță.
Procedura juridică a început prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere în decembrie 2025, urmată de un aviz motivat în aprilie 2026. Comisia a argumentat că o astfel de hotărâre arbitrală nu poate fi executată în temeiul dreptului UE, deoarece este contrară jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene. Conform normelor europene, este contrar dreptului UE ca un investitor dintr-un stat membru să inițieze o procedură de arbitraj internațional împotriva unui alt stat membru.
Ungaria se confruntă cu multiple alte proceduri de încălcare a dreptului comunitar lansate de Comisia Europeană. Printre acestea se numără probleme legate de impozitarea veniturilor din dobânzi la titlurile de stat și nerespectarea normelor privind asistența judiciară pentru persoanele suspectate în proceduri penale. De asemenea, au fost semnalate probleme privind un contract de 35 de ani pentru rețeaua de autostrăzi, clasificat eronat drept concesiune, și lipsa planurilor naționale de renovare a clădirilor.
În plus, Comisia a lansat o procedură de infringement împotriva mai multor state membre, inclusiv Ungariei, privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal. Executivul consideră că sancțiunile actuale nu sunt suficient de eficiente sau disuasive pentru a descuraja grupurile multinaționale care utilizează planificarea fiscală agresivă. De asemenea, există obiecții privind faptul că veniturile din obligațiuni emise de alte țări din UE și SEE sunt supuse unor reguli fiscale diferite față de cele aplicate titlurilor de stat ungare.
Aceste acțiuni juridice ale Comisiei Europene se încadrează într-un context de monitorizare strictă a respectării tratatelor în cadrul blocului european. În perioada actuală, discuțiile despre reglementările interne ale Uniunii Europene sunt intense, incluzând propuneri de la Grecia privind suspendarea dreptului la azil în cazul unor afluxuri masive de migranți. Statele membre au la dispoziție două luni pentru a răspunde la avizele motivate primite de la Bruxelles.
