Comisia Europeană propune o nouă direcție de acțiune pentru a reduce decalajul dintre datele colectate de sateliți și deciziile concrete luate în momentele de criză. Prin documentul de orientare „Compass on Space and Disaster Risk Management”, instituția europeană pune accentul pe transformarea informațiilor tehnice în instrumente utilizabile de autorități și servicii de intervenție. Obiectivul principal este ca datele spațiale să ajungă rapid sub formă de avertismente, planuri de evacuare sau evaluări ale pagubelor în fața dezastrelor.
Problema identificată nu este lipsa tehnologiei, deoarece Europa deține deja sisteme capabile să monitorizeze inundațiile, incendiile sau seceta. Dificultatea majoră constă în procesarea acestor date tehnice pentru a fi inteligibile pentru decidenți și populație. Hadja Lahbib, comisar european pentru pregătire și gestionarea crizelor, a subliniat că o familie aflată în zona de risc are nevoie de un avertisment clar, nu de o hartă tehnică, pentru a putea ajunge într-un loc sigur.
Cooperarea propusă vizează îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și consolidarea capacității autorităților naționale și locale de a interpreta informația. Dialogul „From Space to Grassroots” include parteneri din America Latină, Caraibe, Asia și Africa, alături de reprezentanți ai ONU. Această inițiativă nu reprezintă un nou acord internațional cu obligații juridice, ci un proces de cooperare pentru a asigura că informația este transformată în acțiune la nivelul comunităților.
Infrastructura spațială europeană implică mai multe sisteme integrate, precum Copernicus, Galileo, GOVSATCOM și viitoarea constelație IRIS². Copernicus oferă prognoze și hărți pentru monitorizarea riscurilor, în timp ce Galileo asigură poziționarea și navigația. Andrius Kubilius, comisar european pentru apărare și spațiu, a explicat că aceste funcții sunt parte dintr-un ecosistem mai larg, însă noul document nu implică alocări financiare noi sau noi funcții operaționale pentru aceste sisteme.
Serviciul Copernicus Emergency Management Service este deja un instrument activ care furnizează gratuit date pentru cartografierea rapidă a zonelor afectate de inundații sau incendii. Acesta permite evaluarea infrastructurii, precum drumurile sau clădirile, în fazele de răspuns și recuperare. De asemenea, sistemele European Flood Awareness System și European Forest Fire Information System oferă prognoze esențiale pentru prevenirea riscurilor, sprijinind autoritățile de protecție civilă în gestionarea crizelor majore.
Strategia europeană de reziliență la dezastre se concentrează pe cinci piloni fundamentali: anticiparea riscurilor, pregătirea populației, avertizarea timpurie, capacitatea de răspuns și menținerea funcționării sistemelor de protecție civilă. Tehnologia spațială susține primele patru etape, însă implementarea măsurilor de siguranță rămâne responsabilitatea structurilor naționale. În situațiile în care un dezastru depășește capacitățile unui stat, intervenția este coordonată prin Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii.
