Comisia Europeană propune un nou mecanism de contribuție corporativă, denumit CORE, care ar putea impune aproximativ 469 de companii din România să plătească sume pentru bugetul Uniunii Europene. Această inițiativă este parte a proiectului de buget multianual pentru perioada 2028–2034, care are o valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. Scopul principal al acestui pachet financiar este finanțarea unor domenii critice, precum apărarea, competitivitatea și tranziția energetică, oferind în același timp resurse pentru rambursarea împrumuturilor contractate prin NextGenerationEU.
Sistemul de contribuție propus funcționează pe baza cifrei de afaceri nete, fără a face distincție între sectoarele de activitate. Conform documentelor, contribuția anuală este o sumă fixă, iar pragul de intrare în sistem ar echivala, la cursul valutar din 2024, cu aproximativ 497,5 milioane de lei. Pentru companiile care depășesc pragul maxim de 750.000 de euro, contribuția rămâne constantă, indiferent dacă firma are o cifră de afaceri de 800 de milioane sau de cinci miliarde de euro. Această structură poate genera salturi mari de costuri la trecerile între tranșele de plată.
În România, impactul financiar estimat pentru perioada 2028-2034 este semnificativ, cu încasări medii anuale de 104,8 milioane de euro în prețurile anului 2025. Printre cele 469 de entități vizate se numără marii jucători din industrii precum energia, comerțul și producția industrială. Printre companiile care ar putea depăși pragul maxim de contribuție se află OMV Petrom SA, Automobile Dacia și OMV Petrom Marketing. Alte entități identificate în eșantion sunt Ford Otosan România, Rompetrol Rafinare, Lukoil România și MOL România Petroleum Products.
Sectorul retailului și cel energetic sunt, de asemenea, puternic reprezentate în lista potențialilor contribuabili. Companii precum Lidl Discount, Kaufland România, Carrefour România și Dedeman ar putea intra în sfera taxării, alături de furnizori de energie precum Hidroelectrica, Electrica Furnizare sau Engie România. De asemenea, entități precum Star Assembly, Robert Bosch SRL sau instituții financiare precum Banca Transilvania și BCR sunt incluse în analiza impactului. Pentru primele 25 de companii din România, contribuția anuală ar putea ajunge la sume considerabile, în funcție de eligibilitatea lor finală.
Discuțiile de la Bruxelles includ și posibila recalibrare a mecanismului pentru a atrage venituri mai mari de la grupuri tehnologice precum Apple, Meta și Google. Ajustarea pragurilor ar putea reduce opoziția față de povara fiscală asupra firmelor europene de dimensiuni medii, concentrând taxarea pe corporațiile foarte mari. Totuși, Curtea de Conturi Europeană a avertizat că utilizarea cifrei de afaceri poate penaliza societățile cu marje de profit mici. Companiile care înregistrează pierderi ar putea fi obligate să plătească contribuția, ceea ce ar putea afecta capacitatea lor de investiție.
Propunerea de taxare corporativă se încadrează într-un context de reformare a resurselor proprii ale Uniunii Europene pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen lung. În timp ce Comisia Europeană susține necesitatea acestor fonduri pentru obiectivele comune, organizații precum BusinessEurope au exprimat îngrijorări privind atractivitatea investițiilor în Europa. Rezultatul negocierilor privind parametrii finali va determina dacă pragurile de intrare vor fi ridicate pentru a proteja companiile medii sau dacă contribuțiile vor fi majorate pentru cele mai mari entități economice.
