Companiile europene își modifică radical strategiile de gestionare a perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, trecând de la reacții imediate la planuri de durată. În loc să mai apeleze la acumularea de stocuri de criză, firmele prioritizează acum diversificarea furnizorilor, a piețelor și a surselor de import. Această schimbare de paradigmă apare pe fondul percepției că incertitudinea geopolitică și tarifele comerciale sunt caracteristici permanente ale economiei mondiale, nu doar evenimente temporare.
Un studiu realizat de Banca Europeană de Investiții împreună cu Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri a Comisiei Europene relevă faptul că 64% dintre firmele analizate se declară pregătite să gestioneze riscurile geopolitice. Totuși, acest indicator reprezintă o autoevaluare a managerilor, nu rezultatul unui test de rezistență oficial. Nivelul de pregătare declarat variază semnificativ în funcție de dimensiunea companiei, de la 47% pentru microîntreprinderile cu 5–9 angajați, până la 73% pentru companiile mari.
Problemele logistice și accesul la materii prime nu mai sunt obstacolele principale raportate de companii în 2025. Ponderea firmelor care considerau accesul la materii prime un obstacol major a scăzut de la 27% în 2023 la doar 8% în 2025, iar pentru semiconductori această cifră a coborât de la 15% la 3%. În schimb, conformarea la reglementări, standarde și certificări a devenit o dificultate majoră pentru 20% dintre firmele UE, în timp ce schimbările vamale afectează 18% dintre importatorii și exportatorii.
Strategiile de ajustare ale importatorilor europeni au suferit o scădere vizibilă, de la 50% în 2023 la 37% în 2025. Această evoluție indică faptul că firmele renunță la măsuri de urgență, precum stocurile mari, în favoarea unor structuri de aprovizionare mai flexibile. Companiile care fac schimburi cu Statele Unite și China sunt cele mai expuse, cu 67% și 60% dintre ele considerând că problemele tarifare vor avea un caracter de durată, ceea ce forțează o diversificare structurală.
Piața unică europeană funcționează ca un factor de stabilizare pentru companiile care operează exclusiv în interiorul Uniunii. Aceste firme au redus mai agresiv măsurile de urgență, beneficiind de accesul la furnizori și clienți din mai multe state membre într-un cadru economic comun. Totuși, companiile expuse piețelor externe precum SUA sau China par să fie mai pregătite pentru riscuri, sugerând că expunerea la perturbări i-a determinat să investească mai devreme în reziliență.
În contextul actual, Comisia Europeană a lansat la 30 septembrie o cerere de contribuții pentru a identifica dificultățile companiilor în procesul de reducerea dependențelor de bunuri critice. Această inițiativă urmărește transformarea diversificării în politici sistematice, completând studiul BEI care oferă date despre percepțiile firmelor. Autorii raportului recomandă utilizarea unor instrumente financiare, mecanisme de avertizare timpurie și reducerea incertitudinii de reglementare pentru a susține competitivitatea europeană.
