Ambasadorii celor 27 de țări membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord de compromis prin care Alișer Usmanov și Mihail Fridman vor fi scoși de pe lista sancțiunilor împotriva Rusiei. Decizia a fost luată marți, 22 septembrie, pentru a permite prelungirea măsurilor de restricție asupra celorlalte aproximativ 3.000 de persoane fizice și juridice incluse în lista UE. Acest compromis a fost necesar pentru a debloca procesul de reînnoire a sancțiunilor, care avea un termen limită la miezul nopții pe 22 septembrie.
Procesul de negociere a fost marcat de tensiuni, Franța insistând pentru eliminarea magnatului ruso-uzbek Alișer Usmanov din motive de securitate națională. Ulterior, Luxemburgul a solicitat același tratament pentru Mihail Fridman, acesta din urmă intentând o acțiune juridică în valoare de 16 miliarde de dolari împotriva țării. În schimbul excluderii celor doi miliardari, statele europene au convenit ca sancțiunile pentru restul entităților să fie prelungite pe o durată de trei ani, în loc de perioada obișnuită de șase luni.
Letonia a reprezentat ultimul obstacol în acest proces de vot, fiind ultima țară care s-a opus măsurilor. În final, reprezentanții Letoniei au ales să se abțină de la vot, o decizie care a permis adoptarea acordului prin procedura scrisă. Prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat că Riga va încerca să impună propriile sancțiuni, deși s-a abținut de la procedura de sancționare colectivă a UE. Franța a oferit în acest context suport pentru discuții privind o inițiativă de descurajare nucleară.
Reacția Ucrainei a fost una de dură critică, ministrul de externe Andrii Sîbiha numind decizia de a-i scoate pe Usmanov și Fridman de pe lista sancționaților drept „rușinoasă și nejustificabilă”. Sîbiha a susținut că Moscova va sărbători acest pas și a îndemnat statele membre să impună restricții naționale proprii asupra celor doi oligarhi. Această evoluție a apărut într-un moment în care liderii europeni încercau să prezinte un front unit, după schimbările de guvern din Ungaria.
Sancțiunile împotriva celor doi oligarhi au fost impuse inițial în anul 2022, ca urmare a invaziei ruse în Ucraina, și includ interdicții privind călătoriile, tranzacțiile și înghețarea activelor în blocul comunitar. În cazul lui Fridman, Letonia a avut interese juridice legate de partenerul său de afaceri Petr Aven, un cetățean ruso-leton care a fost privat de distincția civilă supremă a țării în 2022. Tensiunile au fost amplificate de presiunile exercitate de Azerbaidjan asupra Franței în legătură cu reținerea unor cetățeni francezi.
Mecanismul de adoptare a sancțiunilor în cadrul Uniunii Europene se bazează pe principiul unanimității, ceea ce înseamnă că orice stat membru poate bloca adoptarea unor măsuri colective. Acest proces de decizie necesită consensul tuturor celor 27 de țări, transformând adesea negocierile tehnice în platforme de presiune politică bilaterală sau multilaterală, în special în cazul restricțiilor economice majore aplicate unor entități externe.
