Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) a solicitat autorităților române să precizeze numărul exact de firme care vor fi vizate de noile reguli ale Uniunii Europene privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Organizația avertizează că noile obligații administrative de conformare pot genera costuri proporțional mai mari pentru o firmă mică atunci când sunt comparate cu impactul asupra unei companii mari. Această solicitare vine pe fondul aplicării normelor europene care impun limite stricte pentru substanțele chimice eterne (PFAS) din ambalajele alimentare.
Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, a subliniat că, deși obiectivele de mediu europene nu sunt contestate, este esențial să se înțeleagă economia asupra căreia se aplică aceste reguli. Ea a explicat faptul că o regulă identică în text poate deveni profund inegală din punct de vedere economic, deoarece costul administrativ cântărește diferit pentru o companie cu mii de angajați față de o firmă mică. În acest context, Cristina Chiriac a cerut ca statul să pregătească companiile înainte de a impune controlul sau sancțiunile.
CONAF a semnalat lipsa unei estimări oficiale privind numărul operatorilor economici afectați, inclusiv a detaliilor despre microîntreprinderile și întreprinderile mici vizate. Fără o imagine clară asupra populației economice supuse acestor reguli, este dificil de calculat costul agregat al conformării și de conceput un mecanism de implementare adaptat. Organizația a solicitat clarificări de la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Fondului pentru Mediu, Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, precum și de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Problema este considerată critică și din perspectiva dezvoltării mărcilor românești, deoarece noul regulament poate schimba statutul juridic al producătorilor. Conform normelor, operatorul care utilizează propriul nume sau marcă pe un ambalaj poate fi considerat fabricant, chiar dacă producția fizică este realizată de altcineva. Pentru microîntreprinderile care încearcă să își construiască propriile branduri, această schimbare poate aduce obligații și costuri administrative suplimentare care să afecteze rentabilitatea activității lor economice.
Pentru a gestiona această tranziție, CONAF a propus cinci măsuri concrete, printre care publicarea unui ghid național de încadare în maximum 60 de zile de către Ministerul Mediului. De asemenea, se solicită ca, în primele docece luni de aplicare, autoritățile să prioritizeze rolul de îndrumare pentru microîntreprinderi, oferind posibilitatea de a remedia neconformitățile administrative înainte de aplicarea sancțiunilor. Obiectivul final este ca România să transforme această obligație juridică într-una pe care operatorii să o poată înțelege și aplica eficient.
Implementarea reglementărilor europene în România se încadrează într-un context de gestionare a noilor cerințe legislative care impun schimbări structurale în economie. În trecut, situații similare de pregătire insuficientă a sistemelor de aplicare au generat dezbateri privind capacitatea instituțiilor de a gestiona noile reguli. În acest caz, focusul rămâne pe diferența dintre obiectivele de mediu necesare și povara economică pe care conformitatea o impune structurilor de dimensiuni mici din țară.
