Uniunea Europeană pregătește implementarea mecanismului „Sponge Facility”, inspirat din conceptul chinezesc de „orașe-burete”, pentru a combate efectele inundațiilor și ale secetei. Această inițiativă vine ca răspuns la evenimentele meteorologice extreme care au afectat recent zone din Spania, Franța și Italia. În România, inundațiile au avut un impact semnificativ, în special în luna iunie, când ploile abundente au generat viituri care au afectat sute de gospodării din diverse regiuni.
Conceptul de „orașe-burete” a fost dezvoltat la începutul anilor 2000 de arhitectul peisagist Kongjian Yu, care a decedat în anul 2025 într-un accident aviatic în Brazilia. Prin acest model, zonele umede, iazurile și șanțurile cu vegetație sunt utilizate pentru a reține apa de ploaie, facilitând absorbția în sol sau reutilizarea acesteia. Pe lângă gestionarea apei, prezența vegetației ajută la răcorirea străzilor în perioadele de caniculă, conform informațiilor furnizate de Euronews.com.
China a început aplicarea acestui model după inundațiile devastatoare din Beijing din 2012, care au provocat 79 de morți. Autoritățile chineze au introdus reguli specifice pentru dezvoltarea acestor zone și au lansat un program-pilot în 16 orașe, cu obiectivul ca până în 2030, 80% din zonele urbane să adopte acest sistem. Comisia Europeană a decis să includă acest concept în Strategia pentru reziliența apei din 2025, integrând soluțiile de tip „Sponge Facility”.
În Europa, diverse implementări ale acestor mecanisme sunt deja vizibile în orașe precum Rotterdam, unde piața Benthemplein poate reține 1,7 milioane de litri de apă. În Malmö, utilizarea acoperișurilor verzi, a canalelor și a iazurilor a ajutat la reducerea pagubelor cauzate de inundații, în timp ce Copenhaga folosește rezervoare subterane și grădini amenajate. Justin Abbott, specialist în apă pentru Europa la firma de inginerie Arup, susține că orașele trebuie să renunțe la urbanismul care tratează ploaia ca pe un deșeu.
Totuși, experții avertizează că „orașele-burete” nu reprezintă o soluție universală, mai ales în centrele istorice unde infrastructura și clădirile protejate limitează intervențiile. În astfel de zone, se recomandă soluții mai mici, precum plantarea de copaci sau amenajarea acoperișurilor verzi. De asemenea, în cazurile de furtuni extreme, solul se poate satura, fiind necesar ca aceste sisteme să fie completate de infrastructura clasică de canalizare, rezervoare mari și căi de evacuare.
Bucureștiul aplică deja măsuri de gestionare a apei, după inundațiile din iunie 2026, Primăria Capitalei anunțând că proiectele publice vor include soluții de tip „oraș-burete”. În Sectorul 3 este funcțional un bazin subteran de 2.000 de metri cubi, iar alte două sunt în curs de execuție. Capitala amenajează și prima grădină de ploaie în Parcul Tineretului, în timp ce la Timișoara, compania Aquatim discută utilizarea acestui concept pentru refacerea rezervelor de apă subterană.
