Germania, Franța și Spania se află în centrul unei dispute privind implementarea principiului „Made in Europe”, o inițiativă prin care Uniunea Europeană dorește să favorizeze companiile continentale în procesele de achiziții publice. Cele trei state propun strategii diferite pentru a determina ce țări și ce tipuri de produse ar trebui să primească acest tratament preferențial. Tensiunile au apărut în contextul dorinței de a proteja sectoarele strategice europene în fața concurenței externe.
Proiectul de bază, numit Industrial Accelerator Act, a fost prezentat de Comisia Europeană în luna martie cu scopul de a direcționa fondurile publice către firmele europene. Această măsură vizează în mod special industria verde, sectoarele mari consumatoare de energie și industria auto, pentru a ajuta producătorii din UE să concureze mai eficient cu producătorii din China. Totuși, la șase luni de la lansare, cele 27 de state membre nu au reușit să ajungă la un consens.
Germania susține o abordare extinsă, apropiată de propunerea inițială a Comisiei Europene, pentru a evita discriminarea și protecționismul. Berlinul propune ca în sistem să fie incluse și partenerii comerciali care au acorduri de liber schimb sau uniuni vamale cu UE, ceea ce ar putea ridica numărul țărilor eligibile la aproximativ 80 de state. Guvernul german consideră că UE trebuie să rămână un partener de încredere și să respecte obligațiile juridice stabilite prin acordurile existente.
Spania propune în schimb un sistem structurat pe trei niveluri de preferință, bazat pe analiza riscului pentru a asigura eficiența politică. În primul nivel s-ar afla cele 27 de state membre UE, urmate de Spațiul Economic European și partenerii considerați de încredere. Al treilea nivel ar cuprinde statele cu acorduri de achiziții publice sau uniuni vamale. Această structură detaliată ar trebui să facă regulile de aplicare mai ușor de acceptat de către toate guvernele.
Franța adoptă o poziție mult mai restrictivă, insistând ca banii publici europeni să ajungă exclusiv la producția realizată în Europa. Ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, a declarat că, deși Europa trebuie să rămână deschisă partenerilor, eligibilitatea pentru sprijin public trebuie condiționată de locul de producție. Conform lui Martin, deși produsele pot avea o parte din valoarea lor adăugată din afara continentului, procesul de producție propriu-zis trebuie să aibă loc în Europa.
Negocierile sunt coordonate de Irlanda, care încearcă să găsească un compromis până la sfârșitul anului. Dublinul va organiza o discuție pe 7 octombrie, urmând să prezinte o nouă propunere de soluție până la jumătatea lunii. Disputa este prezentă și în Parlamentul European, unde eurodeputații germani și spanioli din cadrul Partidului Popular European au poziții divergente. Obiectivul Comisiei Europene de a finaliza acordul până la sfârșitul anului este acum pus sub semnul întrebării.
