Consiliul Economic și Social al Bulgariei a exprimat un disonant față de propunerea președinției irlandeze a Consiliului UE, care vizează o diminuare a bugetului european. Instituția se opune reducerii de 8% aplicate Cadrului financiar multianual pentru perioada 2028-2034, avertizând asupra consecințelor negative. Această poziție oficială este reflectată într-o declarație care întrupește consensul format din sindicate, organizații patronale și reprezentanți ai societății civile privind viitorul finanțării europene.
Declarația emisă de Consiliul Economic și Social al Bulgariei respinge categoric propunerile de tăieri specifice pentru mai multe programe fundamentale. Sunt contestate reducerile de 13% pentru Fondul european pentru competitivitate, de aproape 10% pentru Programul Orizont Europa și de 14% pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Consiliul subliniază că o astfel de diminuare a finanțării pentru mecanismul de interconectare ar putea pune în pericol securitatea economică, având în vedere vulnerabilitatea infrastructurii critice.
În ceea ce privește structura fondurilor, Consiliul solicită accelerarea negocierilor pentru bugetul pe termen lung și protejarea pilonilor esențiali. Se pune accent pe menținerea politicii de coeziune și a Politicii Agricole Comune, solicitând în același timp crearea unui buget separat dedicat dezvoltării rurale. De asemenea, organizația cere păstrarea finanțării pentru Fondul Social European Plus și menținerea regulii N+3, care reglementează utilizarea fondurilor europene de către statele membre.
Instituția a manifestat, de asemenea, opoziție față de noile surse de venit propuse pentru bugetul UE, precum cele bazate pe accizele la tutun sau pe emisiile de carbon. Consiliul consideră că aceste măsuri ar afecta în mod disproporționat statele membre mai mici din Uniune. În loc de reduceri uniforme, Consiliul Economic și Social al Bulgariei susține că eventualele tăeri ar trebui să fie bine direcționate și să respecte un caracter proporțional.
Pe plan regional, Consiliul subliniază necesitatea unui sprijin specific pentru zonele de la granița estică a Uniunii Europene, incluzând zona Mării Negre. Această cerere vine pe fondul instabilității geopolitice actuale, care necesită o abordare adaptată. Totodată, se solicită flexibilitate în alocarea resurselor pentru politicile climatice și sociale, precum și amânarea unor măsuri legate de emisiile de metan și de carbon.
Deciziile privind Cadrul financiar multianual ale Uniunii Europene reprezintă un proces complex de negociere între statele membre, influențând direct direcțiile de dezvoltare economică și socială ale continentului. Aceste negocieri determină nivelul de sprijin pe care statele pot conta pentru infrastructură, agricultură și coeziune socială, într-un context în care stabilitatea geopolitică și securitatea energetică sunt priorități constante pentru toate națiunile europene.
